EXCLUSIV Megalicitație de 156 milioane lei pentru proiectarea infrastructurii rutiere din București, suspendată, după ce Administrația Străzilor a lansat-o în SEAP cu nereguli: aviz ANAP condiționat, zeci de probleme în documentație / Ce răspunde Primăria Capitalei

Administrația Străzilor București (ASB) a lansat în SEAP, pe 4 noiembrie 2025, una dintre cele mai mari licitații din ultimii ani, un acord-cadru de peste 156 milioane de lei (peste 30 de milioane de euro) pentru proiectarea lucrărilor de infrastructură rutieră și mobilitate urbană în București. Procedura a apărut însă în platformă în timp ce documentația se afla încă sub aviz conform condiționat al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), iar în SEAP a fost deja încărcată o contestație, depusă înainte de termenul-limită de depunere a ofertelor.

Licitația a fost verificată anterior de ANAP. În urma evaluării sale, Agenția a emis pe 11 septembrie 2025 un aviz conform condiționat, în care a identificat o listă de nereguli majore ce trebuiau remediate înainte de publicarea procedurii. Cu toate acestea, ASB a încărcat licitația în SEAP fără ca aceste observații să fie preluate și reformulată documentația, situație care a generat ulterior o contestație depusă de un operator economic.

Avizul ANAP evidențiază probleme în modul de formulare a documentației de atribuire, iar printre cele mai importante se numără nelotizarea nejustificată a unei proceduri care acoperă domenii complet diferite, de la poduri și pasaje, la piste de biciclete, trafic inteligent, studii geotehnice, arhitectură, mediu, instalații și iluminat. ANAP arată că această abordare poate restricționa competiția, fiind improbabil ca un singur operator economic să dețină experiență relevantă pe toate specializările incluse într-un singur lot.

Tot în zona de cerințe restrictive, ANAP critică nivelul considerat excesiv al cifrei de afaceri minime de 50 milioane lei, precum și solicitarea unei experiențe similare greu de atins, întrucât ofertanții ar trebui să demonstreze, simultan, lucrări anterioare pentru toate tipurile de obiective enumerate. Sunt semnalate și cerințe formulate nelegal cu privire la autorizațiile ISU, IGPR, ANRE, ANRGN, fără recunoașterea echivalențelor europene, precum și lipsa unor elemente esențiale de transparență și performanță: indicatori, calendar clar de recepție, criterii de verificare, coerentă între fișa de date, strategie și caiet de sarcini.

Agenția avertizează în mod expres că neimplementarea observațiilor poate declanșa proceduri sancționatorii, conform OUG 98/2017, inclusiv suspendarea licitației sau anularea acesteia.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Un consilier de rang înalt al lui Zelenski neagă acceptarea termenilor planului de pace al lui Trump

Redacția

Ministrul Economiei: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv

În paralel, SEAP arată că încă din 17 noiembrie 2025 un operator economic a depus o contestație, act depus înainte de termenul-limită pentru depunerea ofertelor din 8 decembrie 2025, un indicator al problemelor semnalate de piață în legătură cu documentația.

Contestația este analizată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), iar procedura a fost suspendată până la clarificarea pe fond a situației, după cum afirmă șeful ASB, Marian Bârgău, pentru G4Media.

Potrivit fișei publicate în SEAP, acordul-cadru al ASB are o durată de 48 de luni (4 ani), nu este împărțit în loturi, iar atribuirea se va face unui singur operator economic, pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, unde factorul tehnic are o pondere de 60%. Contractul vizează elaborarea tuturor documentațiilor tehnice pentru investițiile ASB: de la studii topografice, geotehnice, de trafic sau de mediu, până la SF, DALI, DTAC, DTOE, PT, devize și asistență tehnică pe durata execuției.

În răspunsul oficial transmis G4Media, Administrația Străzilor justifică lansarea procedurii printr-un acord-cadru voluminos de necesitatea de a moderniza infrastructura rutieră a Capitalei „operativ”, „fără întârziere pentru fiecare proiect” și susține că valoarea ridicată reflectă complexitatea proiectelor. ASB afirmă că un singur operator ar asigura coerență metodologică și intervenții rapide, „fără fragmentări între sectoare” și evită „riscul de conflict între operatori”, iar cerințele de experiență sunt justificate de importanța lucrărilor. Instituția adaugă că documentația este „în aggiornare” (în proces de actualizare) conform observațiilor ANAP și confirmă că licitația este suspendată pe durata soluționării contestației.

„Documentația este în curs de modificare și va conține modificări marcate EX-ANTE care indică intervenții în urma procesului de verificare ANAP. Conținutul exact și natura acestora vor apărea în SEAP și vor fi vizualizate de toți operatorii econonomici interesați de procedură”, se arată în răspunsul pentru G4Media, semnat de șeful ASB, Marian Bârgău.

Întrebat ce beneficii concrete pentru trafic și mobilitate va produce acest acord-cadru, Bârgău a menționat reducerea timpului de intervenție pentru reparații și modernizări, îmbunătățirea siguranței rutiere, fluidizarea circulației pe arterele principale și adaptarea rapidă la urgențe în traficul urban. Potrivit acestuia, investiția de 156 milioane de lei va proveni din surse precum bugetul local, PNRR, POR etc.

Context. Bucureștiul este unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa, potrivit indicilor de trafic internaționali. Creșterea populației, lipsa unei centuri rutiere complet funcționale, autostrada circulară A0 în lucru în zona de nord și drumurile radiale care sunt implementate greu, dar și cu dezvoltările imobiliare necorelate cu infrastructura rutieră au generat un blocaj sistemic.

În plus, în interiorul orașului sunt peste 25 de pasaje rutiere construite în perioada comunistă, dar multe dintre ele nu au beneficiat niciodată de lucrări ample de reabilitare. Printre cele mai afectate este Pasajul Lujerului, considerat de specialiști unul dintre cele mai degradate din Capitală. Structura prezintă armături corodate, beton exfoliat și infiltrații persistente. Probleme majore sunt și la Pasajul Unirii, care a beneficiat în 2022 de o intervenție rapidă făcută de Sectorul 4. Lucrările au fost însă doar de punere în siguranță, fără a atinge structura de rezistență. Alte puncte critice sunt Pasajul Obor, Pasajele Mihai Bravu și Mărășești, intens circulate.