Alegerile din Franţa din 2024 au fost marcate de tentative repetate de interferenţă digitală din străinătate, în special din partea grupului rus Storm-1516, potrivit unui raport de specialitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Marcat de alegerile europene şi apoi de alegerile legislative, anul 2024 în Franţa a fost propice pentru tentative de interferenţă: 25 de operaţiuni digitale conduse de actori străini, îmtre care grupul rus Storm-1516, au fost detectate în această perioadă, potrivit serviciului Viginum, responsabil cu combaterea acestor tentative de destabilizare, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

„În cele două scrutinuri, am identificat în total 25 de tentative de interferenţe digitale străine”, a declarat pentru AFP un responsabil al acestui organism afiliat Secretariatului General al Apărării şi Securităţii Naţionale, sub tutela guvernului.

Această recrudescenţă a fost atribuită unor „moduri de operare persistente”, adică „actorilor răuvoitori” deja identificaţi, în special grupul rus „Storm-1516”.

Această reţea a profitat, printre altele, de alegerile legislative anticipate pentru a crea „un site fals de campanie care uzurpa complet identitatea vizuală” a coaliţiei prezidenţiale Ensemble (coaliţia care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron – n.r.) şi promitea alegătorilor o „primă Macron” de 100 de euro în schimbul votului lor. Această „manevră informaţională” a fost detaliată într-un raport recent al Viginum.

O altă încercare făcută publică se referă la Raphaël Glucksmann, cap de listă al formaţiubii PS-Place publique la alegerile europene. Acesta anunţase cu mai puţin de două luni înainte de scrutin că era ţinta unei operaţiuni „provenind de la conturi pro-chineze” care îl acuza că ar fi „calul Troian al americanilor – în special al CIA în Europa ”.

Aceste interferenţe repetate sunt, potrivit responsabilului Viginum, semnul unei „intenţii, care se desfăşoară pe termen lung, de a submina coeziunea, de a discredita instituţiile şi de a modifica percepţiile asupra modelului democratic”, cu atât mai mult în perioada electorală, când „este suficient să arunci puţin gaz pe foc pe un subiect deja polarizant”.

Fenomenul a fost observat recent şi în jurul mobilizării din 10 septembrie, care a luat naştere pe reţelele sociale franceze, dar care a făcut obiectul unor „preluări oportuniste” de către anumiţi a ctori pro-ruşi şi pro-iranieni, potrivit unei alte surse guvernamentale, care vede în acest lucru „o manevră coordonată de interferenţă digitală străină”.