Un influent think-tank european critică practica ”mituirii presei” de către PSD și PNL: „În schimbul a milioane de euro, presa nu își mai îndeplinește rolul de câine de pază al democrației, ci a devenit un instrument de propagandă”

Uniunea pentru Libertăți Civile în Europa (Liberties), un influent think-tank european fondat în Germania, denunță în raportul său anual privind statul de drept practica partidelor politice aflate la putere în România care mituiesc presa cu bani publici pentru a cumpăra tăcerea.

Liberties, care reprezintă o rețea de ONG-uri pentru drepturile omului în Uniunea Europeană, dedică un spațiu larg problemei privind cumpărarea presei de către partide.

„În ultimii ani, partidele politice din România au dezvoltat un sistem de mituire a presei cu fonduri publice. În schimbul a milioane de euro pe care le primește, presa nu își mai îndeplinește rolul de câine de pază al democrației, ci a devenit un instrument de propagandă pentru partide aflate la putere”, se arată în raportul Liberties Rule of Law 2023.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Redăm mai jos fragmentul integral referitor la cumpărarea presei de către partidele politice aflate la putere în România:

„În 2018, un amendament la legea cu privire la finanțarea partidelor politice a adus o schimbare dramatică a crescut dramatic subvențiile acordate partidelor parlamentare de la bugetul de stat. Potrivit datelor publicate de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în ultimii 6 ani, partidele parlamentare au primit un buget total 200 de milioane de euro. Acestea au voie să cheltuiască sume nelimitate din acești bani pentru cheltuieli privind presa și propaganda, care nu pot fi controlate de către stat. Instituții de stat cum ar fi Curtea de Conturi.

Partidele au cheltuit 22,3 milioane de euro pentru apariții în presă în 2019-2020, ani în care alegerile, inclusiv patru campanii electorale, au avut loc. Dar cheltuielile au continuat și crescut și după campaniile electorale (2021-2022), printr-un mecanism care ocolește Legea audiovizualului și prin contracte confidențiale, chiar dacă banii publici sunt implicați. Numai în 2021, partidele politice au plătit 12,6 milioane de euro către diverse instituții media.

Prin intermediul unor solicitări de informații publice (în baza Legii 544/2001), mai multe ONG-uri și media independente au încercat să afle cum și cât plătesc partidele către presă și către care mass-media, dar au primit doar răspunsuri de la unele partide din opoziție. Principalele partide aflate la putere, care primesc și cele mai mari sume de la buget (în funcție de procentele pe care le-au obținut în alegeri) au refuzat să dezvăluie sumele plătite și instituțiile media cu care au contracte, invocând secretul comercial. Aceștia au fost dați în judecată pentru a se conforma legilor privind solicitarea de informații publice, dar procesele durează ani de zile.

Mai multe investigații mediatice din 2021 și 2022 au avut un oarecare succes în deslușirea sistemului, însă acesta rămâne în vigoare. Liderii celor mai mari două partide din România, care au reconstruit efectiv partidul unic prin coaliția de stânga-dreapta aflată la guvernare, au devenit, de asemenea, investitori privați în mass-media pentru a controla știrile naționale.

Legea audiovizualului interzice finanțarea posturilor de televiziune de către partide în afara campaniilor electorale, dar posturile de televiziune folosesc companii de fațadă care dețin site-urile web ale posturilor de televiziune pentru a eluda legea. Prin plata abonamentelor, partidele transferă constant bani către anumite agenții de publicitate, care la rândul lor îi transferă către companiile de fațadă ale posturilor TV.

În acest fel, liderii de partid obțin obediența presei prin intermediul programelor de televiziune și al articolelor care nu sunt raportate ca fiind publicitate politică plătită. Telespectatorii și cititorii nu sunt conștienți că informațiile pe care le primesc sunt atent filtrate și diseminate doar aprobare politică. Mai mult de 50% din populația țării își primește știrile de la televizor.

Cele câteva instituții media independente, care se luptă să funcționeze în condiții financiare complicate, reușesc să difuzeze articole importante și investigații care expun corupția și disfuncționalitățile instituțiilor de stat. Cu toate acestea, deoarece cea mai mare parte a presei este finanțată politic, aceste articole și investigații de o importanță publică reală ajung rareori pe agenda publică. După cum se arată pe urmare, autoritățile se simt rareori obligate să ia o poziție oficială sau să răspundă în vreun fel la investigațiile presei independente.

La sfârșitul anului 2022, AEP a propus o modificare a Legii privind partidele politice, care ar urma să limiteze cheltuielile partidelor pe mass-media la maximum 30 % din bugetul alocări primite. Cu toate acestea, proiectul de lege nu include mecanisme care să oblige partidele cheltuielile partidelor pentru mass-media să fie transparente”.

Context

În iulie 2022, co-raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), o instituție care reunește majoritatea statelor europene, cunoscută mai ales pentru că supervizează activitatea CEDO, au criticat într-un comunicat de presă practica din România prin care partidele plătesc tăcerea presei cu fonduri din bugetul de stat.

De asemenea, tot în iulie anul trecut, Comisia Europeană constata într-un raport privind respectarea statului de drept în UE că presa din România e în cea mai mare categorie de risc privind libertatea de exprimare.

În septembrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cerea într-un raport de desecretizarea contractelor uriașe ale partidelor cu presa.

Totodată, la 21 martie 2023, Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind dreptului omului în care a acordat un spațiu important subiectului privind banii plătiți presei de PSD și PNL în condiții netransparente, dar și cazurilor de ziariști hărțuiți sau amenințați.

Ce este Uniunea pentru Libertăți Civile în Europa și Liberties Rule of Law Report 2023

Potrivit site-ului organizației, Uniunea pentru Libertăți Civile în Europa (Liberties) este un organism de supraveghere care protejează drepturile omului în Uniunea Europeană.

„Echipa noastră este formată din experți în domeniul drepturilor omului și al comunicării. Lucrăm îndeaproape cu rețeaua noastră de membri de la Bruxelles și din 18 țări ale UE. Suntem înregistrați ca organizație neguvernamentală la Berlin și avem o prezență la Bruxelles.

Liberties este un ONG tânăr, înregistrat conform legislației germane în ianuarie 2017. Suntem susținuți în principal de fundații donatoare a căror misiune și viziuni se aliniază cu ale noastre, inclusiv Open Society Initiative for Europe (OSIFE), Open Society Foundations, Fundația Ford și Fundația Oak. Liberties este, de asemenea, susținută de Comisia Europeană, în calitate de beneficiar al unui grant din cadrul programului Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (CERV). Căutăm în mod activ finanțare dintr-o gamă diversă de surse pentru a ne asigura sustenabilitatea. Faptul că ne bazăm pe mai multe surse de venit ne ajută să ne menținem independența”, scrie Liberties.

Liberties Rule of Law Report 2023 este al patrulea raport anual privind starea statului de drept în Uniunea Europeană (UE) publicat de către Uniunea pentru Libertăți Civile în Europa (Liberties) Raportul, redactat de Liberties și organizațiile sale naționale membre și partenere, este un „raport alternativ” adresat auditului anual al Comisiei Europene privind statul de drept, menit să furnizeze Comisiei informații și analize fiabile din partea grupurilor pentru a le utiliza în cadrul auditului său anual.