Trump, culisele convorbirii telefonice cu Zelenski: „Iată teritoriile pe care Putin le vrea pentru pace” – presă

Conversația a durat o oră. Și „nu a fost ușoară”. La urma urmei, nici nu putea fi, având în vedere că rezultatul summitului în discuție fusese clar: nicio încetare a focului în Ucraina. Un rezultat care – potrivit președintelui rus Vladimir Putin – „ne apropie de deciziile necesare”, relatează Corriere della Sera, citată de Rador Radio România.

Mai multe ziare internaționale, de la „Financial Times” la „New York Times”, de la „Wall Street Journal” la „Reuters” și site-ul „Axios”, cu surse excelente din administrația americană, au reconstituit în detaliu apelul telefonic, care a avut loc în zorii zilei de sâmbătă, 16 august, ora italiană, între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski (și care a fost extinsă ulterior la alți șefi de stat și de guvern).

Detalii suplimentare au ieșit la iveală din declarațiile oficiale ale unor surse americane de duminică.

Iată punctele cheie ale informațiilor ieșite la iveală:

1. Cu privire la încetarea focului, Trump își schimbă poziția și trece de partea lui Putin

Trump l-a sunat pe Zelenski din avionul Air Force One, cu care s-a întors din Alaska la Washington după summitul din 15 august cu Vladimir Putin, care s-a concentrat pe căutarea păcii pentru Ucraina. De asemenea, l-a invitat la o întâlnire față în față, care va avea loc luni la Casa Albă. La summit vor participa și liderii Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; NATO, Rutte; premierul italian Meloni; președintele francez Macron; premierul britanic Starmer; președintele finlandez Stubb; și cancelarul german Merz.

Noul summit promite să fie complicat: punctul de plecare, de fapt, nu este doar lipsa unui acord privind încetarea focului, ci și propria schimbare radicală de poziție a lui Trump pe această temă. Dacă până cu câteva ore înainte de summit, liderul american spunea că dorește „o încetare a focului, cât mai curând posibil, chiar astăzi” și susținea că nu ar fi „fericit dacă summitul s-ar încheia” fără această decizie, după summit Trump a trecut de partea lui Putin.

Niciun armistițiu: trebuie să țintim spre un acord de pace „cuprinzător” și acesta trebuie realizat rapid. Mai mult, în acest moment, Ucraina trebuie să încheie acordul. Și este cel mai bine să facă acest lucru, deoarece – așa cum a declarat Trump într-un interviu acordat „Fox News” – „Rusia este o mare putere, iar Ucraina nu”.

Nu este clar de ce Trump s-a răzgândit atât de brusc și decisiv: Zelenski – potrivit „New York Times” – intenționează să-l întrebe direct pe președintele SUA, luni. Potrivit trimisului Casei Albe pentru Ucraina, Steve Witkoff, motivul este legat de „progresul considerabil” realizat în timpul întâlnirii. Liderul american pare cu siguranță grăbit să încheie acordul: trimisul SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat pentru „Corriere della Sera” că „vom încerca să organizăm un summit trilateral (cu Zelenski și Putin) în următoarea săptămână”. Potrivit „Axios”, data ar putea fi vineri, 22 august: la 7 zile după summitul de la Anchorage.

2. „A spus că poate lua tot Donbasul, dacă vrea”

Nu este singurul punct delicat. Conform reconstituirii „Axios”, Trump i-ar fi spus lui Zelenski ceea ce i-a spus Putin despre situația de pe câmpul de luptă: că Rusia ar face progrese semnificative pe front și că – dacă ar vrea – ar putea lua întreaga regiune Donbas și alte zone în care se desfășoară lupte.

Zelenski i-a răspuns lui Trump că aceasta a fost o minciună a lui Putin.

Ceea ce este clar este că – așa cum este scris aici – situația de pe teren este enorm de complicată, dar Rusia rămâne – la trei ani de la lansarea invaziei – prinsă într-un război de uzură, în care fiecare avansare minimă pe front costă un număr exorbitant de vieți omenești.

3. „Condițiile” privind teritoriile și cererea explicită cu privire la Donețk și Luhansk

În timpul apelului telefonic, Witkoff a prezentat „condițiile” stabilite de Putin cu privire la schimbul de teritorii.

Iată detaliile planului:

– Despre ce teritorii se discută în cadrul schimbului?

Potrivit „Financial Times”, „Axios” și „Reuters”, Putin a solicitat în mod explicit întreaga regiune Donețk și întreaga regiune Luhansk. Cererea include teritorii pe care armata rusă nu le-a cucerit.

Putin a promis că este pregătit să înghețe războiul pe linia frontului din regiunile Herson și Zaporijjia și să nu ocupe alte teritorii, dacă se va ajunge la acorduri privind „rădăcinile profunde” ale războiului.

În prezent, notează „Financial Times”, Moscova a ocupat aproximativ 70% din Donețk și controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.

Rusia cere de asemenea recunoașterea oficială a Crimeei, peninsulă ucraineană ocupată din 2014.

În schimb, potrivit „Reuters”, Moscova ar trebui să se retragă din unele zone mici din regiunea Sumi (în nord) și regiunea Harkov (în nord-est).

Potrivit lui Witkoff, Rusia a făcut „anumite concesii” (nespecificate) în legătură cu toate cele cinci regiuni ucrainene aflate în centrul efortului său de război (Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson).

Potrivit „New York Times”, Trump le-a spus liderilor europeni că este de acord cu această cerere, în fața amenințării Moscovei de a continua, alternativ, cu distrugerea și capturarea întregului Donbas.

Zelenski s-a opus, cerând ca negocierile să înceapă „unde se află acum linia frontului”. Constituția ucraineană, explică în continuare Zelenski, îl împiedică să facă concesii teritoriale fără un referendum.

4. Garanții „în stil NATO” și deschidere față de trupele occidentale

Putin a susținut că este pregătit să ofere o asigurare scrisă că nu va mai ataca Ucraina. Dar ce garanții de securitate ar trebui să dea pentru aceste „promisiuni”?

Acesta este un detaliu crucial, având în vedere că Putin și-a încălcat în mod repetat angajamentele (de exemplu, până cu puțin timp înainte de a invada Ucraina, a negat cu fermitate că ar dori să facă acest lucru).

Moscova și-a reiterat în repetate rânduri refuzul de a accepta aderarea Ucrainei la NATO; și chiar și la sfârșitul summitului, Putin a declarat că consideră că este crucial să se răspundă cerințelor rusești, „rădăcinilor adânci” din spatele războiului. Printre aceste „rădăcini”, Moscova a citat întotdeauna expansiunea estică a NATO; iar Putin a cerut în mod constant demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei.

În acest context, este important de menționat că, în declarația oficială cu comentariul la summit, liderul ucrainean Zelenski a scris că „este important ca europenii să fie implicați, în toate etapele, pentru a ne asigura că Ucraina primește garanții de securitate reale, împreună cu America. De asemenea, am discutat (cu Trump) semnalele pozitive din partea Statelor Unite cu privire la participarea la asigurarea securității europene”.

Despre ce este vorba?

Witkoff a clarificat acest lucru duminică – confirmând o previzualizare de sâmbătă a „Wall Street Journal” – într-un interviu acordat CNN. Putin, a spus el, „a dat undă verde unor garanții pe care le-aș numi revoluționare”. În esență, Statele Unite și Europa vor putea oferi Ucrainei garanții de securitate similare cu cele prevăzute la Articolul 5 al NATO, chiar și fără implicarea directă a Alianței Atlantice.

Articolul 5 din Tratatul NATO se referă la principiul apărării colective a țărilor NATO: în cazul unui atac asupra unui membru, toate celelalte garantează securitatea sa militară. Un acord similar ar însemna că, în cazul unui nou atac rusesc asupra Ucrainei, țările care oferă garanții de securitate ar fi obligate să intervină militar pentru a apăra suveranitatea Kievului.

Detaliile exacte ale propunerii – de exemplu, ce țări ar afecta – sunt necunoscute; și nu este clar cum ar fi implementate garanțiile. Trump a fost cu siguranță reticent în a angaja forțe sau resurse americane în apărarea Ucrainei, dar acum pare mult mai dispus să discute această chestiune.

Trump, potrivit WSJ, a declarat că este pregătit să ofere sprijin militar unei forțe de „reasigurare” conduse de Europa, fără a se angaja să trimită trupe americane direct la Kiev. Zelenski a declarat că consideră că este necesar să se includă posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană printre garanțiile de securitate.

Cadrul reflectă cel propus de mai multe țări europene: declarația oficială a UE — care reiterează de asemenea că Moscova nu are dreptul de a pune veto asupra aderării Kievului la NATO și la UE — se referă la faptul că „coaliția celor dispuși” este pregătită să joace un „rol activ”.

Giorgia Meloni, în declarația sa oficială, a mai scris: „Punctul crucial rămâne garanțiile de securitate pentru a preveni noi invazii rusești. Doar garanții robuste și credibile în acest sens pot preveni noi războaie și agresiuni. Și în acest sens, președintele Trump a reiterat astăzi ideea italiană a garanțiilor de securitate inspirate de Articolul 5 al NATO. Punctul de plecare al propunerii este definirea unei clauze de securitate colectivă, care să permită Ucrainei să beneficieze de sprijinul tuturor partenerilor săi, inclusiv al Statelor Unite, gata să ia măsuri în cazul unui nou atac”.

5. Sancțiuni și limba rusă ca limbă oficială

Se pare că Putin i-a făcut și alte solicitări lui Trump în timpul întâlnirii lor.

Rusia se așteaptă ca cel puțin o parte din sancțiunile impuse Moscovei în ultimii ani să fie ridicate. În cele din urmă, Putin cere ca limba rusă să fie recunoscută ca una dintre limbile oficiale ale Ucrainei și ca bisericile ortodoxe ruse de pe teritoriul ucrainean să fie protejate, permițându-le să funcționeze liber.

Agențiile de securitate ucrainene acuză bisericile legate de Rusia că răspândesc propagandă în favoarea Moscovei și că servesc drept bază pentru spionii Kremlinului. Kievul a adoptat deja o lege – în prezent inoperabilă -, care interzice organizațiile religioase legate de Rusia.

6. Ce știm despre „condițiile” lui Putin, pe scurt

– Summitul Trump-Putin din 15 august de la Anchorage, în Alaska, nu a dus la rezultatul declarat de liderul american ca obiectiv, și anume un acord de încetare a focului în Ucraina.

– La finalul întâlnirii, în timpul conferinței de presă, cei doi lideri nu au oferit nicio informație concretă despre ceea ce s-a discutat (mai mult, într-un timp semnificativ mai scurt decât se aștepta inițial).

– Un lucru este cert, însă: Trump și-a exprimat sprijinul pentru poziția Rusiei, care nu acceptă ideea unui încetare a focului ca o precondiție pentru negocierile de pace și susține că vizează, în schimb, un acord de pace cuprinzător.

– La întoarcerea de la summitul din Alaska, Trump i-a informat pe liderii Ucrainei, ai Comisiei Europene, ai NATO, ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Finlandei și ai altor țări despre discuțiile derulate la summit.

– Surse europene și americane, care au vorbit cu mai multe instituții media internaționale (inclusiv „New York Times”, „Wall Street Journal”, „Financial Times”, „Axios” și „Reuters”), au conturat o imagine – deși neapărat parțială – a „condițiilor” lui Putin.

În concluzie, pentru a opri luptele și a realiza pacea, Moscova:

– cere ca Ucraina să se retragă din două regiuni ale Donbasului: Luhansk și Donețk. Cererea se referă și la zone care în prezent nu sunt ocupate de armata rusă;

– declară că este dispusă să înghețe situația de-a lungul liniei frontului actuale din regiunile Zaporijjia și Herson. O „înghețare” ar atrage după sine anexarea teritoriului ucrainean către Rusia.

– este pregătită să cedeze porțiuni limitate din regiunile ocupate în prezent, Sumi și Harkov;

– cere răspunsuri la „cauzele profunde” care, potrivit Kremlinului, au dus la război. Această expresie se referă la o serie de circumstanțe, inclusiv aderarea la NATO a unor țări care făceau parte din sfera de influență sovietică;

– s-ar angaja să nu atace teritorii ucrainene sau alte țări;

– este deschis solicitării Ucrainei de „garanții de securitate” conform articolului 5 al NATO; acestea ar putea fi furnizate de Statele Unite și de țările europene;

– cere ca limba rusă să fie recunoscută, alături de ucraineană, ca limbă oficială a Ucrainei;

– cere ca Bisericii Ortodoxe Ruse să i se garanteze deplina libertate de cult și libertate de acțiune pe teritoriul ucrainean (conform serviciilor de informații ucrainene, bisericile ortodoxe servesc drept centru pentru propagandă și spionaj).

– cere recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc: peninsula ucraineană este ocupată de Rusia din 2014.

– așteaptă ridicarea sancțiunilor impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări.

Sursa: CORRIERE DELLA SERA / Rador Radio România / Traducerea: Oana Avram