Transparency International: Lupta anticorupţie din Balcani şi Europa Centrală se poticneşte. Ce scor are România și pe ce loc se află în top

Indicele Percepţiilor Corupţiei pe 2019 al Transparency International arată că ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est fie nu realizează nici un progres, fie regresează.

(analiză preluată din Balkan Insight, via Rador) 

Cele mai multe ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est au căzut în Indicele Global al Percepţiilor Corupţiei (CPI), publicat joi de Transparency International (TI).

Bosnia şi Herţegovina şi Macedonia de Nord au avut cel mai slab scor din regiunea Balcanilor Occidentali, cu 36, respectiv 35 de puncte, ceea ce le plasează pe locurile 101, respectiv 106 în lista cu 180 de state.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Ambele sunt în declin faţă de anul trecut, când Bosnia a fost pe locul 89, cu 38 de puncte, iar Macedonia de Nord pe locul 93, cu 37 de puncte.

Bosnia împarte locul 106 cu Albania, care a coborât şi ea în clasament. Anul trecut era pe locul 99.

Croaţia, membru UE, a căzut de pe locul 60 anul trecut pe locul 63 în 2019, scorul scăzându-i de la 48 la 47.

Scorurile Serbiei şi Muntenegrului au rămas neschimbate.

Serbia a coborât totuşi în clasament de pe locul 87 pe 91, iar Muntenegru şi-a îmbunătăţit uşor poziţia, trecând pe locul 66, faţă de 67 în 2018.

Moldova a avut cel mai prost scor din întreaga Europă Centrală şi de Sud-Est. Cu 33 de puncte, ea se situează pe locul 120 în lume.

Grecia, pe de altă parte, a avut cea mai bună ameliorare din Europa de Sud-Est, clasându-se pe locul 60 cu 48 de puncte.

Raportul pe 2019 al TI a comparat totodată rezultatele de acum cu cele din 2012. În acest context, în Balcani, rezultatul Bosniei pare din nou îngrijorător, arătând un declin consecvent. „Cu un scor de 36, Bosnia şi Herţegovina a coborât semnificativ, cu şase puncte, în CPI din 2012”, a remarcat raportul.

Referindu-se la problemele specifice ale Bosniei, el a arătat că „Ţara suferă de asemenea de pe urma slabei aplicări a legilor finanţării electorale. La alegerile din 2018 partide şi organizaţii ale societăţii civile au obiectat faţă de neregulile de la vot, ameninţările la adresa alegătorilor, delapidarea de fonduri publice şi accesul inegal la presă.”

TI împarte toate statele în şase grupuri geografice: Americile, Europa de Vest şi UE, Europa de Est şi Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Africa Sub-Sahariană şi Asia-Pacific.

Apoi măsoară nivelul perceput al corupţiei din fiecare ţară şi o notează cu de la 0 la 100 de puncte. Un scor de 100 înseamnă „foarte curată”, iar 0 înseamnă „extrem de coruptă”. Pe baza acestor scoruri TI realizează apoi clasamentul.

Lidija Prokic de la TI a declarat pentru BIRN că, într-un fel, scorul e mai important decât locul în clasament. „Clasamentul e bun în ideea că ne oferă un tablou privind locul fiecărei ţări în contextul mai larg şi regional”, a explicat ea. „Dar când examinăm ce se petrece la nivel de ţară, e mai important pentru noi să privim scorul, pentru că puteam observa dacă există vreo ameliorare ori un declin semnificativ”, a declarat ea.

Prokic a declarat pentru BIRN că, în medie, grupul de ţări care conţine şi Balcanii nu depăşeşte la scor decât ţările africane.

La acest grup de state, spune ea, TI a detectat o tendinţă generală de declin. „Vedem multe eforturi de a dilua legislaţia care dispune dezvăluirea [cheltuielilor] campaniilor partidelor”, a declarat ea pentru BIRN. S-au observat şi eforturi pentru „aducere de bani din surse necunoscute în viaţa politică”, a precizat ea.

„Lucrul care cu siguranţă a influenţat scorul sunt eforturile guvernelor de a limita spaţiul societăţii civile, de a limita posibilitatea controalelor independente şi de a reduce la tăcere vocile critice”, a adăugat ea.

Ţările din Europa Centrală s-au clasat deasupra celor din Balcani. Polonia e pe locul 41, Cehia pe 44 şi Slovacia pe 59.

Însă unele state membre UE din Europa Centrală şi Balcani au rămas cu mult în urmă.

Ungaria şi România s-au clasat pe acelaşi loc 70, iar Bulgaria chiar şi mai jos, pe 74.

Cât despre câştigători, n-au prea existat surprize. Opt din primele zece locuri le-au revenit unor state UE din Europa de Vest: Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda, Germania şi Luxembourg, plus Elveţia şi Norvegia [sic! ultimele două nu sunt în UE – n.trad.].

Singurele două din afara regiunii sunt Noua Zeelandă şi Singapore. Toate au avut scoruri între 80 şi 87.

Prokic a afirmat că în ce priveşte sfera legislaţiei şi a integrităţii instituţionale, acele ţări tot stau mai bine decât multe sate non-UE, însă tendinţele sunt îngrijorătoare.

Articol de Milica Stojanovic / Traducere: Andrei Suba