SURSE Două judecătoare de la Înalta Curte apropiate de Lia Savonea au înlăturat alte 3 judecătoare din dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu / Motivul: completul voia să sesizeze Curtea de Justiţie a UE astfel încât faptele să nu fie considerate prescrise

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, cu majoritate de voturi (2 la 1), cererea de recuzare formulată de inculpaţi împotriva completului care judeca dosarul fostului şef al Fiscului, Şerban Pop, şi al omului de afaceri Horia Simu, potrivit deciziei instanţei din 31 octombrie 2025.

Astfel, judecătoarele Isabelle Tocan şi Valerica Voica, considerate apropiate de şefa ÎCCJ, Lia Savonea, şi provenite de la Curtea de Apel Bucureşti (fostul fief al judecătoarei Savonea), le-au înlăturat din dosarul lui Pop şi Simu pe judecătoarele Rodica Aida Popa (fostă vicepreşedintă a ÎCCJ), Oana Burnel şi Simona Cîrnaru.

Iulian Dragomir, un al treilea judecător din completul care a admis cererea de recuzare,  a făcut opinie separată în sensul respingerii cererii de recuzare.

Surse de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru G4Media.ro că motivul admiterii cererii de recuzare a fost faptul că judecătoarele Popa, Burnel şi Cîrnaru au pus în discuţie sesizarea Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru neaplicarea în dosarele de corupţie a unei alte decizii a ÎCCJ care extindea din 2022 până în 2014 perioada în care faptele se prescriu mai repede.

Cu alte cuvinte, judecătoarele recuzate voiau să împiedice o decizie de încetare a procesului penal pe prescripţie şi să judece dosarul pe fond.

De notat în context că CJUE a mai fost sesizată de instanţele din România cu această problemă. În ianuarie 2024, CJUE a dat o decizie prin care a statuat că faptele de corupţie se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, nu și în perioada 2014 – 2018.

CJUE  a hotărât că deciziile CCR privind prescripția se aplică inclusiv în dosarele de corupție, dar nu se aplică o decizie a Înaltei Curți care extinde perioada în care faptele se prescriu mai repede.

CJUE a spus că instanțele naţionale pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile. Cu alte cuvinte, a hotărât CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ.

Cu toate acestea, instanţele naţionale nu au ţinut cont de decizia CJUE. Au fost doar câteva decizii ale instanţelor naţionale care au ţinut cont de verdictul instanţei europene. Una dintre ele, din ianuarie 2024, a fost în dosarul milionarului Dragoş Dobrescu din Grupul de la Monaco.

Verdictul a fost luat cu 2 – 1. Pentru respectarea deciziilor CJUE au fost judecătorul Iulian Dragomir, fost vicepreşedinte al Instanţei Supreme, şi judecătoarea Cristina Rotaru-Radu (acum ieşită la pensie). A făcut opinie separată, în sensul nerespectării deciziilor CJUE, judecătorul Andrei Claudiu Rus (actual magistrat de legătură în Spania). De altfel, el a făcut parte din completul ÎCCJ care, pe 25 octombrie 2022, a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022.

Acum, iată că două judecătoare apropiate de actuala şefă a ÎCCJ, Lia Savonea, înlătură din dosar alte 3 judecătoare care voiau să sesizeze CJUE.

De notat şi că, pe 2 octombrie 2025, într-un răspuns faţă de raportul Departamentului de stat al SUA care identifica prescripţia drept unul dintre principalele motive de închidere a dosarelor penale, CSM sublinia că “aplicarea instituției (a prescripţiei, ca lege penală mai favorabilă – n.r.) este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraților”.

Timeline cu dosarul lui Pop, Simu şi Bica

25 septembrie 2015: DNA i-a trimis în judecată pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, pe fostul şef al Fiscului, Şerban Pop, şi pe omul de afaceri Horia Simu. Pop era acuzat că ar fi primit 230.000 de euro de la Horia Simu ca să îl ajute să scape de dosarul Cuprom de la DIICOT. Potrivit DNA, o sumă de 17.500 de euro din aceşti bani ar fi ajuns la Bica, iar omul de afaceri a scăpat de dosarul de la DIICOT.

26 ianuarie 2017: Bica a fost condamnată la Înalta Curte la 3 ani şi jumătate de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, iar Pop şi Simu – câte 4 ani de detenţie cu executare.

26 iunie 2018: În apel, Bica a fost achitată, Pop a primit 5 ani de detenţie cu executare, iar Horia Simu – 4 ani.

Pop a fost dat în urmărire internaţională şi a fost prins în Italia, la Como.

19 decembrie 2018: Înalta Curte a admis o contestație în anulare formulată de Horia Simu în baza deciziei CCR privind presupusa nelegalitate a compunerii completurilor de 5 judecători de la instanța supremă.

15 aprilie 2019: Înalta Curte a trimis dosarul spre rejudecare, de această dată la Curtea de Apel București.

15 septembrie 2022: Curtea de Apel București (CAB) i-a condamnat din nou. La 4 ani şi 8 luni de puşcărie pe Pop şi la 4 ani de detenţie pe Simu.

27 aprilie 2023: Înalta Curte decide pentru a doua oară rejudecarea dosarului.

14 martie 2025: CAB i-a achitat pe cei doi.

8 mai 2025: A început apelul la Înalta Curte.

2 octombrie 2025: Completul alcătuit din judecătoarele Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cîrnaru a pus în discuţie sesizarea CJUE cu scopul de a împiedica o decizie de încetare a procesului penal pe prescripţie.

30 octombrie 2025: Inculpaţii au recuzat competul.

31 octombrie 2025: Cererea de recuzare a fost admisă.

Cine e Şerban Pop

În 2017, fostul șef al Fiscului Șerban Pop a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Antena Group. 

În decembrie 2023, Şerban Pop a scăpat de un alt dosar în care primise o condamnare de 13 ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat că a primit o mită de 2,5 milioane de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu. Pop fusese turnat în acest dosar de SOV. În cele din urmă, el a scăpat de dosar prin prescrierea faptelor.

Cine e Horia Simu

Omul de afaceri Horia Simu (fost Simu-Şchiopu) a fost arestat preventiv şi ulterior condamnat în primă instanţă la  6 ani şi 4 luni de detenţie efectivă într-un dosar ANRP. În acelaşi caz, fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean primise 6 ani şi 3 luni de închisoare. Simu a fost găsit vinovat că i-a dat mită fostei şefe ANRP 400.000 de euro ca să obţină despăgubiri de aproape 9 milioane de euro pentru un teren din Constanţa. Simu cumpărase drepturile litigioase ale acestui teren cu doar 700.000 de euro.

În cele din urmă, atât Simu, cât şi Crinuţa Dumitrean au scăpat de condamări ca urmare a deciziilor CCR privind prescripţia.