G4Media.ro

☰

BREAKING Decizie importantă a Curții de Justiție a UE în dosarele de…

statul de drept, justiție europeana, dreptul european UE, legislatie UE, CJUE, justitia
Sursa foto: Pixabay

BREAKING Decizie importantă a Curții de Justiție a UE în dosarele de corupție: Deciziile CCR privind prescripția se aplică inclusiv în dosarele de corupție / Nu se aplică decizia Înaltei Curți care extinde perioada în care dosarele se prescriu mai repede

Anchete • 12 Ianuarie 2024 • • 9 comentarii

Curtea de Justiție a UE a decis că inclusiv în dosarele de corupție se aplică deciziile CCR privind prescripția, dar nu se aplică decizia Înaltei Curți care extindea perioada în care dosarele se prescriu mai repede, potrivit deciziei CJUE.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția.

Practic, CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ.

Doar că instanțele românești au concluzionat că decizia CJUE în cauza C-107/23 se referea doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. În cauza C-131/23, CJUE este așteptată să ia o decizie similară și în dosarele de corupție.

Acum, CJUE a dat decizia și în cauza C-131/2023.

Notă: Alex Costache este și jurnalist la Știrile TVR

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Tags: , ,
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Încă o hotărâre definitivă care aplică decizia Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia şi nu ţine cont de decizia Înaltei Curţi / Un profesor universitar din Oradea a fost condamnat pentru fraudă cu fonduri europene

Anchete • 20 Aprilie 2024 • • 37.943 vizualizări •
6 comentarii

Șeful CCR Marian Enache: Curtea de Justiție a UE a recunoscut deciziile CCR privind prescripția, dar a pus în discuție retroactivitatea lor / Decizia Înaltei Curți prevede retroactivitatea deciziilor CCR privind prescripția

Anchete • 13 Martie 2024 • •
6 comentarii

Înalta Curte dezbate în aprilie dacă deciziile CJUE privind prescripţia încalcă hotărârile CEDO / În cazul Marin Anton, fostul deputat acuzat de o mită de peste 5 milioane de euro, Curtea de Apel București a ajuns la concluzia că se încălcă drepturile omului, dacă se aplică deciziile CJUE

Anchete • 14 Februarie 2024 • •
11 comentarii

9 comentarii

  1. Este încă o dovadă clară că decizia ICCJ nr 67/2022 este vădit nelegală,contravine dreptului european,încălcând art 325 din TFUE și art 49 din Cartă (lucru consfințit prin două decizii ale CJUE din 24 iulie 2023 și prin cea actuală din ianuarie 2024),atuci când extinde domeniul de validitate al deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 prin prisma incidenței invocate a art.5 CP privind principiul legii penale mai favorabile anterior perioadei 2018-2022,respectiv pe perioada 01.02.2014-25.06.2018.Este cazul ca ICCJ să revină asupra acestei decizii și nu o poate face decât prin anularea ei,căci este inadmisibil ca printr-o astfel de decizie să se încalce dreptul european materializat în normele legale învederate în cele două decizii referite ale CJUE și dispozițiile art.11 din Constituția României privind preeminența dreptului european,după cum la fel de inadmisibil este ca prin referita decizie a ICCJ să se creeze cadrul nelegal de aplicare neunitară a dispozițiilor legale privind efectele deciziilor CCR evidențiate asupra incidenței prescripției răspunderii penale prin prisma invocatului art 5 CP privind legea penală mai favorabilă.

  2. În realitate prin decizia 67/2022 a ICCJ se încalcă nu numai dreptul european ,ci și cel intern.În primul rând pentru că în mod nelegal instanță supremă din România ,contrar art.5 al.2 CP a statuat că este incident principiul legii penale mai favorabile,în urma declarării ca neconstituționale a prevederilor art.155 al.1 CP,privind întreruperea prescripției răspunderii penale prin deciziile CCR 297/2018 și 358/2022.Din textul art.5 al.2 Cod Penal rezulta că dispozițiile privind legea penală mai favorabilă se aplică și în cazul unei prevederi sau norme legale declarate neconstituționale,numai dacă acea prevedere sau normă a conținut dispoziții mai favorabile pentru suspect sau inculpat pe perioada căt s-a aflat în vigoare,ceea ce nu este cazul normei art 155 al.1 Cod penal,care a conținut pe perioada cât s-a aflat în vigoare dispoziții nefavorabile pentru suspect sau inculpat,care permiteau întreruperea cursului prescripției prin orice act de procedură.

  3. În al doilea rând, este de relevat că pentru a putea justifica în contextul dat aplicarea principiului legii penale mai favorabile asupra instituției prescripției răspunderii penale ca efect al deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022,ICCJ uzează în decizia pronunțată în materie de dezlegare a unor chestiuni de drept de sintagma juridică nereală,falsă prin omisiune,prin redare parțială de cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției.Un asemenea cod penal nu a existat niciodată și nici nu există,fiind în realitate vorba de un cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției,dar care păstrează ,menține în vigoare prescripția specială a răspunderii penale definită de art.155 al.4 Cod Penal cu corespondență și în anteriorul Cod Penal din 1968.Aceste ultime aserțiuni sunt trecute sub tăcere de ICCJ în decizia pronunțată.Un astfel de cod penal,care menține în vigoare prescripția specială a răspunderii penale nu conține niciun fel de prevedere mai favorabilă pentru suspecții/inculpații cercetați sau judecați sub efectele lui,ci conduce la aplicarea principiului activității legii penale în timp, caz în care prescripția se împlinește în raport de cazurile concrete prevăzute de lege.Cele două instituții ,întreruperea cursului prescripției prevăzută de art.155 al.1 CP și prescripția specială a răspunderii penale prevăzută de art.155 al.4 CP ,deși sunt corelative au totuși o existență legală autonomă,independentă,producănd efecte juridice proprii.Inexistență instituției întreruperii prescripției răspunderii penale începând cu 25 iunie 2018 (și până la 30.05.2022 când a fost reintrodusă prin OUG),ca efect al deciziei CCR 297/2018, nu inseamnă că nu mai există prescripție specială a răspunderii penale, textul care o definește ,cel al art 155 al.4 CP nefiind abrogat nici expres prin altă lege și nici tacit,și nici declarat neconstituțional.O normă legală se consideră abrogată tacit,atunci când efectele ei încetează ca urmare a modificării sau desființării altei norme legale,ceea ce nu este cazul de față,căci încetarea efectelor juridice ale art 155 al.1 CP,privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale începând cu 25 iunie 2018 ca efect al deciziei CCR 297/2018 nu face să înceteze efectele juridice ale art.155 al.4 privind prescripția specială a răspunderii penale,care operează de drept pentru actele procedurale îndeplinite anterior datei de 25 iunie 2018(ceea ce și CJUE spune în cele două decizii referite).Chiar CCR spune acest lucru într-un comunicat oficial emis ulterior pronunțării deciziei 358/2022 prin care se postulează și asupra deciziei CCR 297/2018 și anume că CCR nu a înțeles să declare neconstituționale normele legale privind prescripția specială a răspunderii penale.

  4. Îmi pare rău că trebuie să spun ,dar ICCJ prin decizia referită,dată cu titlu de îndrumare și obligatorie pentru organele judiciare naționale,pentru a invoca nelegal,nejustificat ,aplicarea principiului legii penale mai favorabile prin prisma efectelor deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 asupra instituției prescripției răspunderii penale a uzat și și-a asumat prerogative pe care Constituția României și legile organice de funcționare nu i le conferă,pentru că:
    -a înțeles să ia în considerare ca abrogat textul art.155 al.4 din CP privind prescripția specială a răspunderii penale și să nu-i mai confere aplicabilitate ,în condițiile în care el nu era abrogat expres sau tacit și nici declarat neconstituțional.Prin aceasta instanța supremă a interferat în atribuțiile puterii legislative-Parlamentul României,căci numai acesta are atributul legiferării,puterea de a abroga un text de lege și de a-i înceta efectele juridice
    -s-a substituit legiuitorului constituant dând o interpretare care încalcă flagrant textul art.147 al.4 din Constituția Romăniei potrivit cărora efectele deciziilor CCR sunt obligatorii numai pentru viitor de la data publicării lor în Monitorul Oficial.Prin aducerea în discuție în mod nelegal a principiului aplicării legii penale mai favorabile a conferit, contrar normelor imperative din Constituția României,efecte și pentru trecut deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022,respectiv anterior datei de 25 iunie 2018.
    Prin aceasta imaginea justiției române a fost vulnarabilizată din interior, a avut de suferit prin aplicarea la scară largă în mod nelegal a prescripției răspunderii penale pentru un număr foarte mare de suspecți sau inculpați/făptuitori,ceea ce se traduce prin impunitate sistemică contrar scopului procesului penal și normelor de echitate socială și juridică.

    • @ andrew brandon – Cine esti tu andrew brandon, ca imi place de tine. E complicat hatisul asta judiciar, dar, cumva, cand explici (chiar daca te sperie putin lungimea comentariului) se face putina lumina in jungla.

  6. Inghitim inghitim
    Inghit romanii…avem multe lamai
    Si..platim mai multe taxe din 2024 pentru domnu’ Kiolaku si Kiuca specialu’
    Hai bajetii cu primu’ loc si in alegeri, nu doar in sondaje
    SCARBA

  7. Noroc cu europenii…

  8. Eu atât înțeleg, că e un balamuc Justiția asta!

  9. Oricum ,magistrații români sunt obligați să țină seama de cele două decizii ale CJUE,să le pună în aplicare în cazurile cercetate/judecate, în baza preeminenței dreptului european(art.11 din Constituție).