Summitul din Alaska: Ce vor conveni Putin și Trump și de ce este greu de imaginat o persoană care ar beneficia mai mult decât liderul de la Kremlin

Vineri, 15 august, președinții SUA și Rusiei intenționează să se întâlnească personal pentru a discuta despre războiul din Ucraina și un posibil acord de pace. În același timp, încă nu este pe deplin clar ce anume va propune Putin, ce condiții îi vor conveni lui Trump și dacă Ucraina și Europa vor fi de acord cu acestea. Potrivit BBC, un lucru este clar până acum: este greu de imaginat o persoană care ar beneficia mai mult de summitul din Alaska decât Vladimir Putin.

Ce se spune la Washington

Vinerea trecută, 8 august, ultimatumul anunțat de Donald Trump a expirat. Președintele american a promis sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei și a partenerilor săi comerciali dacă nu se înregistrau progrese în vederea unui acord de pace cu Ucraina.

La sfârșitul lunii iulie, în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Keir Starmer, Trump a fost întrebat dacă o întâlnire personală cu Putin ar ajuta la negocierea unei încetări a focului în Ucraina. „Nu mă mai interesează să vorbim”, a răspuns Trump.

Totuși, după aceasta, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a mers la Moscova și a vorbit cu Putin. Rezultatele conversației l-au mulțumit pe președintele american, iar rezultatul călătoriei lui Witkoff a fost un acord privind o întâlnire personală între Trump și Putin în Alaska.

„Schimb de teritorii”

În urma vizitei lui Steve Witkoff la Moscova, Trump a declarat că există o șansă pentru o încetare a focului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. După cum a relatat Bloomberg, Trump le-a spus lui Zelenski și liderilor europeni despre acest lucru.

Trump a precizat că Putin ar putea începe negocieri de pace „în schimbul discutării problemei schimbului de teritorii”, au declarat sursele Bloomberg.

Treptat, au început să apară unele detalii.

Interlocutorii Bloomberg, citând surse familiarizate cu situația, au declarat că Washingtonul și Moscova încearcă să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina care ar putea asigura anexarea de către Rusia a teritoriilor pe care le-a cucerit în timpul invaziei militare.

Ca parte a unui astfel de acord, Rusia dorește să obțină Donbass și Crimeea anexate. „Acest lucru ar necesita ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să ordone retragerea trupelor din părți ale regiunilor Lugansk și Donețk încă deținute de Kiev”, a scris Bloomberg.

Ca răspuns, susțin sursele agenției, Moscova își va opri ofensiva în regiunile Herson și Zaporijia de-a lungul liniei actuale a frontului.

Acordul este menit să înghețe efectiv războiul și să pregătească terenul pentru discuții tehnice privind un acord final de pace, au declarat sursele.

În același timp, Wall Street Journal a raportat că aceste propuneri ridică multe întrebări. Europenii au sunat de trei ori la Washington pentru a clarifica ce ar trebui să se întâmple cu regiunile Zaporijia și Herson: intenționează Putin să înghețe actualele linii de front, să retragă trupele din aceste regiuni sau să încerce să obțină controlul complet asupra lor?

Potrivit unui oficial american cu care a vorbit publicația, Putin a cerut o oprire a războiului pe liniile actuale în ambele regiuni. După aceea, Rusia va negocia cu Ucraina un schimb de teritorii, încercând să obțină controlul deplin asupra Zaporijiei și Hersonului, afirmă Wall Street Journal, citând surse. Dar este complet neclar ce teritorii va primi Ucraina ca parte a „schimbului”.

Abia în cadrul celei de-a treia convorbiri, Witkoff le-a spus oficialilor europeni că propunerea rusă implică două etape. Prima etapă ar fi retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk și înghețarea liniilor de front. A doua etapă ar fi ca Putin și Trump să convină asupra unui plan de pace final care ar fi discutat apoi cu Zelensky, au declarat oficialii europeni sub rezerva anonimatului.

Casa Albă ar fi putut clarifica situația, dar a declarat că „din respect pentru negocierile noastre diplomatice sensibile cu Rusia, Ucraina și aliații noștri europeni, Casa Albă nu va comenta detaliile care ar fi apărut în mass-media”. De asemenea, Kremlinul nu comentează detaliile acordurilor.

Condițiile Ucrainei și ale Europei

Reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la cuvintele lui Trump despre „schimbul de teritorii” a fost previzibilă – Kievul și-a exprimat deja poziția în această privință în mai multe rânduri.

„Răspunsul la întrebarea teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei. Nimeni nu vrea sau nu va putea să se retragă din acest lucru. Ucrainenii nu își vor da pământul ocupantului”, a declarat Zelenski. „Ucraina este pregătită pentru soluții reale care pot aduce pacea. Orice soluții care sunt împotriva noastră, orice soluții care sunt fără Ucraina, sunt de asemenea soluții împotriva păcii. Ele nu vor aduce nimic. Acestea sunt soluții moarte, care nu vor funcționa niciodată”, a spus președintele ucrainean.

Liderii europeni l-au susținut în general pe Zelenski. Negocierile privind viitorul Ucrainei pot avea loc numai cu participarea acesteia și în condițiile unei încetări a focului, potrivit unei declarații comune în urma discuțiilor și consultărilor. Această declarație a fost semnată de liderii Franței, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Finlandei și Poloniei, precum și de șeful Comisiei Europene.

Declarația afirmă că „calea spre pace nu poate fi stabilită fără participarea Ucrainei”, iar schimbarea prin forță a frontierelor recunoscute la nivel internațional este imposibilă.

În același timp, liderii europeni permit același „schimb de teritorii” – dar numai în condiții adecvate. Potrivit Wall Street Journal, țările europene și Ucraina au prezentat o contra-propunere , pe care au împărtășit-o cu vicepreședintele american J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Keith Kellogg.

Contrapropunerea este următoarea: în primul rând, trebuie să existe o încetare a focului și apoi un schimb de teritorii; în al doilea rând, concesiile trebuie să fie reciproce – dacă Ucraina cedează unele teritorii Rusiei, primește altele de la Rusia. Unele surse ale Wall Street Journal au fost foarte specifice: dacă Ucraina părăsește regiunea Donețk, atunci, în schimb, trupele ruse trebuie să părăsească regiunile Zaporijia și Herson.

În plus, liderii europeni și Ucraina insistă ca „orice concesie teritorială din partea Kievului să fie condiționată de garanții de securitate de fier – inclusiv o potențială aderare a Ucrainei la NATO”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a permis, de asemenea, un schimb de teritorii. Într-un interviu acordat ABC News, el a precizat că ar putea fi vorba doar de o recunoaștere efectivă a controlului Rusiei asupra teritoriilor capturate, nu și juridică.

„Vorbim despre teritoriu [al Ucrainei]. Vorbim, desigur, despre garanții de securitate, dar și despre nevoia absolută de a recunoaște că Ucraina își determină singură viitorul, că Ucraina trebuie să fie un stat suveran care își determină în mod independent viitorul geopolitic – desigur, fără nicio restricție privind dimensiunea forțelor sale armate. Iar pentru NATO – fără nicio restricție privind prezența noastră pe flancul estic”, a spus Rutte.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a vorbit, de asemenea, despre acest lucru duminică. Potrivit acesteia, dreptul internațional nu tolerează interpretări în această chestiune: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei. „Acordul nu ar trebui să devină o trambulină pentru o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei, a alianței transatlantice și a Europei”, a spus Kallas.

Potrivit Bloomberg , liderii europeni doresc să vorbească personal cu Trump înainte de întâlnirea sa cu Putin și să discute toate aspectele problematice cu președintele american.

Va fi summitul din Alaska un cadou pentru Putin?

Este greu de imaginat o persoană care ar beneficia mai mult de summitul din Alaska decât Vladimir Putin.

Timp de trei ani și jumătate, țările occidentale, în frunte cu Statele Unite (cel puțin până la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă), au făcut totul pentru a-l izola pe liderul rus. Prin urmare, indiferent de modul în care se va încheia reuniunea de vineri, simplul fapt de a călători în Statele Unite la invitația președintelui american este un mare succes pentru Kremlin. Mai ales având în vedere simbolismul asociat cu locația summitului: Alaska a fost cândva teritoriu rusesc.

Contextul în care are loc summitul este, de asemenea, bun pentru Moscova. Cu doar o săptămână în urmă, presa și experții se întrebau cât de dur va fi Trump când îi va adresa un ultimatum lui Vladimir Putin. Acum nimeni nu-și mai amintește de ultimatum: principala întrebare este dacă Putin a acceptat vreun compromis înainte de întâlnire și dacă Trump va ține cont de poziția Ucrainei și a aliaților săi europeni. Un summit fără promisiuni și rezultate specifice nu i-ar conveni lui Putin decât în această situație.

Este prea devreme să tragem concluzii premature cu privire la victoria finală a Moscovei: starea de spirit a lui Donald Trump s-a schimbat în sens diametral opus de mai multe ori în ultimele șase luni. După ce l-a certat pe președintele ucrainean Zelenski în Biroul Oval în martie, era greu de imaginat că în această vară președintele american va vorbi despre cât de dezamăgit este de Vladimir Putin și va promite sprijin militar Ucrainei (chiar dacă pe seama Europei).

Și viceversa: se părea că nemulțumirea crescândă a lui Trump, care se transformase în amenințări la adresa Kremlinului, nu putea fi potolită. Dar după vizita lui Steve Witkoff la Moscova (politicienii și presa mondială par să nu fi înțeles încă ce a convenit el cu Putin), situația s-a schimbat din nou.

Prin urmare, multe vor depinde de starea de spirit a lui Trump după ce va discuta personal cu Putin în Alaska.