Norvegia refuză să fie garantul exclusiv al unui împrumut european pentru Ucraina

Jens Stoltenberg, ministrul norvegian al Finanțelor, a anunțat miercuri că țara sa nu va fi garantul exclusiv al unui eventual împrumut acordat Ucrainei, pe baza activelor rusești înghețate, transmite boursorama.com.

Pentru a finanța în următorii doi ani sprijinul bugetar și militar acordat Ucrainei în fața invaziei Rusiei, Comisia Europeană intenționează să utilizeze o parte din activele rusești înghețate pentru a acorda Kievului un împrumut de 140 de miliarde de euro.

Ucraina ar rambursa acest împrumut numai dacă Rusia i-ar plăti despăgubiri de război.

Această soluție se lovește în special de rezervele Belgiei, unde se află cea mai mare parte a acestor fonduri și care se teme să se regăsească singură în prima linie în cazul apariției unor probleme.

Argumentând că această țară scandinavă, mare producătoare de hidrocarburi, s-a îmbogățit considerabil datorită creșterii prețului gazului provocată de războiul din Ucraina, doi economiști norvegieni au sugerat ca Norvegia să garanteze un astfel de împrumut.

Discuții în curs în cadrul UE

Ideea a primit sprijinul unor responsabili politici norvegieni și străini, al unor diplomați și comentatori.

„Au circulat unele idei potrivit cărora Norvegia ar garanta întreaga sumă (…), dar nu se pune problema ”, a reacționat ministrul finanțelor, Jens Stoltenberg.

„Dar faptul că am putea, într-un fel sau altul, să contribuim, rămâne de analizat în funcție de ceea ce va propune UE”, a declarat el la microfonul postului NRK din Bruxelles, unde urma să participe la o reuniune cu omologii săi europeni.

Jens Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că discuțiile pe această temă sunt încă în curs în cadrul Uniunii Europene. Chestiunea trebuie pusă pe masa discuțiilor în cadrul Consiliului European din decembrie.

Susținerea Ucrainei prin plăți financiare directe

Norvegia, țară membră a NATO care are graniță comună cu Rusia în Arctica, nu face parte din UE, dar până în prezent a urmat o linie similară cu cea a Bruxelles-ului în ceea ce privește dosarul ucrainean.

În articolul lor publicat în octombrie, economiștii Håvard Halland și Knut Anton Mork califică Norvegia drept „profitor de război” după ce a încasat 109 miliarde de euro din venituri suplimentare din gaze naturale ca urmare a conflictului din Ucraina.

Datorită ratingului AAA – cel mai înalt acordat de agențiile financiare – și fondului său suveran de aproximativ 1.800 de miliarde de euro (cel mai mare din lume), Norvegia „ar putea, singură, să-și asume responsabilitatea pentru o nouă datorie ucraineană, fără ca acest lucru să-i afecteze ratingul de credit”, afirmă ei.

„Este evident că Norvegia nu are de gând să utilizeze fondul său de pensii ca garanție pentru mecanisme care sunt încă în discuție în diferite organisme și care nu sunt finalizate”, a declarat miercuri premierul Jonas Gahr Støre în fața Parlamentului norvegian.

Prim-ministrul norvegian a subliniat importanța de a nu crea un precedent în ceea ce privește utilizarea activelor rusești, care ar putea într-o zi să se întoarcă împotriva intereselor norvegiene.

„Știm bine că fondul petrolier norvegian (denumirea uzuală a fondului suveran, n.r.) este investit peste tot în lume și vrem ca acești bani să fie în siguranță”, a explicat el ulterior pentru postul de televiziune TV2. El a mai spus că preferă ca Norvegia să continue să acorde ajutor Ucrainei prin plăți financiare directe.

Oslo a prevăzut să acorde ajutor civil și militar în valoare de peste 23 de miliarde de euro Kievului în perioada 2023-2030, din care 7 miliarde în 2025 și apoi în 2026.