Secţia pentru procurori a CSM acuză Guvernul că a ignorat opiniile Consiliului în ultima ordonanță de urgență de modificare a legilor justiției

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii precizează, vineri, că mai multe modificări aduse de Guvern prin ultima ordonanță de urgență de modificare a legilor justiţiei diferă în conţinut faţă de cele transmise CSM spre avizare.

Potrivit unui comunicat al Secţiei pentru procurori, aceasta îşi exprimă dezaprobarea cu privire la împrejurarea publicării în Monitorul Oficial a unor acte normative emise de Guvern diferite în conţinut faţă de cele înaintate Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare.

„Astfel, constatăm că în forma publicată în Monitorul Oficial a OUG 12/2019 sunt prevăzute două noi articole referitoare la desfăşurarea activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie de către ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară ori de către specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, în condiţiile în care forma înaintată Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare nu cuprindea nicio dispoziţie referitoare la această secţie”, menţionează Secţia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

De asemenea, Secţia arată că forma publicată în Monitorul Oficial a OUG 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului UE 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European, cuprinde o modificare faţă de varianta avizată favorabil de către Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul că din comisia de selecţie face parte preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu un membru desemnat de Plen.

Totodată, sursa citată precizează că, în urma centralizării punctelor de vedere exprimate în cadrul adunărilor generale ale procurorilor, toate adunările generale au susţinut punctul de vedere al Secţiei, în sensul abrogării tuturor prevederilor din OUG 7/2019 referitoare la Ministerul Public.

„În acest context, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea succesivă a legilor justiţiei, prin 5 ordonanţe de urgenţă adoptate într-un interval de câteva luni, de natură a bulversa activitatea magistraţilor şi a instituţiilor din sistemul judiciar”, se mai arată în comunicatul Secției de procurori.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, marţi, la Palatul Victoria, că Guvernul a aprobat cinci modificări ale OUG 7/2019 privind legile justiţiei, printre acestea fiind abrogarea prevederilor din articolul 54, alineatul 1, arătând că „se revine la reglementarea anterioară Ordonanţei 7, în sensul că procurori de rang înalt pot deveni numai procurorii, chiar dacă în parcursul lor profesional în precedent au avut şi funcţia de judecător, care au o vechime de 15 ani în magistratură”.

„Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificări la legile justiţiei – cele trei legi ale justiţiei, dacă este să mă exprim într-o formulă mai accesibilă, modificări la Ordonanţa 7/ 2019 care, la rândul ei, a adus modificări legilor justiţiei”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a explicat „temeiul” modificărilor aduse OUG 7/2019.

„Doamna prim-ministru a avut o întrevedere aici la sediul guvernului cu reprezentanţi ai CSM-ului, asociaţiilor magistraţilor, în speţă, în concret cu preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinta Asociaţiei magistraţilor din România, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, preşedinta Asociaţiei procurorilor din România, şeful Inspecţiei Judiciare, respectiv procurorul şef de la Secţia specială privind infracţiunile din domeniul justiţiei, întrevedere la care am participat şi eu. Ascultând argumentele şi contraargumentele, văzând reacţiile de la nivelul sistemului judiciar şi parţial din societatea civilă, la respectiva întrevedere au fost convenite (…) cinci modificări”, a completat Toader.

Potrivit ministrului, o primă modificare se referă la „abrogarea prevederilor din articolul 54 alineatul 1”.

„Adică se revine la reglementarea anterioară ordonanţei 7, în sensul că procurori de rang înalt pot deveni numai procurorii, chiar dacă în parcursul lor profesional în precedent au avut şi funcţia de judecător, care au o vechime de 15 ani în magistratură, iar avizul consultativ va fi emis în continuare de către secţia de procurori din cadrul CSM-lui, şi nu de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cum se prevedea în ordonanţa 7. A doua modificare asupra căreia s-a convenit – abrogarea unui alineat 7 indice 1 din articolul 57 care interzicea delegările în funcţiile de conducere de rang înalt. A treia modificare asupra căreia s-a convenit – renunţarea la motivul pentru care putea fi pierdută calitatea de magistrat dacă se pierdea ceea ce se numeşte buna reputaţie”, a spus Toader.

Potrivit acestuia, a patra modificare la OUG 7 vine din direcţia specialiştilor din informatică, care au evocat faptul că, deşi desfăşoară activităţi similare şi necesare sistemului judiciar, primesc salarizare diferită.

„IT-ştii de la nivelul sistemului judiciar – instanţe, parchete, CSM, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte – vor avea acelaşi grad de salarizare, pentru că sunt specialişti în domeniu şi pentru că îşi desfăşoară activitatea în beneficiul sistemului judiciar”, a explicat Toader.

Ministrul a adăugat că a cincea modificare, care a venit ca propunere de la Inspecţia Judiciară, vizează realizarea unei corelări legislative.

„Se prevedea, înaintea modificării prin ordonanţa 7, faptul că inspectorul judiciar dispune începerea cercetării judiciare dacă există indiciile săvârşirii unei abateri, dar se permitea şi ministrului Justiţiei, procurorului general, preşedintelui Înaltei Curţi. Adică eu, ca ministru, să pot începe cercetarea disciplinară fără să fiu subiect al acţiunii disciplinare. Şi atunci, nu poate să înceapă cercetarea decât cel care este subiectul, titularul acţiunii disciplinare, este vorba deci de o corelare legislativă”, a explicat Toader.

El a menţionat că, totodată, suplimentar, la propunerea ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale s-a adoptat şi o a şasea modificare a actului normativ care vizează tot o corelare legislativă.

„Pe de o parte are impact financiar, pe de altă parte se referă la competenţele Ministerului Afacerilor Interne. În ce constă? La nivelul Secţiei Speciale de anchetare a infracţiunilor din justiţie sunt necesari, ca şi la DNA, ca şi la DIICOT, specialişti, că sunt specialişti în fraude financiare, că sunt specialişti, experţi în alte domenii de care instanţa judiciară şi procurorii în mod firesc au nevoie. În reglementare exista o diferenţiere nejustificată între specialiştii cu acelaşi profil profesional, cu aceleaşi competenţe de la DNA, DIICOT faţă de cei de la Secţia Specială, cum ar fi specialiştii care, astăzi, când vorbim, sunt încă preluaţi de la ANAF, mă refer doar la categorie. Şi în ce constă propunerea? În asigurarea unei salarizării unitare pentru specialiştii cu acelaşi profil profesional, indiferent dacă lucrează sau vor lucra la DNA, DIICOT sau Secţia Specială”, a mai declarat Toader.

Foto: Procurorul Codruț Olaru (stânga), șeful secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea