Sahra Wagenknecht: Ce este noul partid „pro-rusesc” din Germania și de ce prezintă riscuri?

Una dintre imaginile stângii germane (Die Linke), Sahra Wagenknecht, cunoscută pentru poziția sa consecvent pro-rusă, care nu a fost afectată nici măcar de invazia din Ucraina, a anunțat înființarea propriei sale forțe politice – o veste extrem de alarmantă pentru Kiev, în condițiile în care Wagenknecht face parte din Putinversteher din Germania (literalmente, cei care îl înțeleg pe Putin), scrie cotidianul ucrainean Pravda.

Ea s-ar putea dovedi a avea mult mai mult succes decât tradiționalii „prieteni ai lui Putin” – Alternativa pentru Germania, extrema dreapta.

Sarah Wagenknecht este o veterană a politicii germane, născută într-o familie germano-iraniană. A crescut în Germania de Est și în 1989 s-a alăturat Partidului Unității Socialiste Marxist-Leniniste, care a condus în Republica Democrată Germană. De la fondarea partidului Die Linke, tradițional pro-rus, în 2007, Wagenknecht a fost cea mai proeminentă figură a acestuia.

La 23 octombrie, la Berlin, împreună cu mai multe persoane cu aceleași vederi, Wagenknecht a informat jurnaliștii că înființează o asociație care îi poartă numele – Alianța Sarah Wagenknecht – Pentru rațiune și dreptate (BSW).

Scopul acestei asociații este de a înființa un nou partid în ianuarie, care să vizeze alegerile europarlamentare din iunie. În cele din urmă, ar trebui să aibă potențialul de a răsturna „cel mai prost guvern din istoria Germaniei”.

Wagenknecht speră, de asemenea, ca noul său proiect să candideze la alegerile locale în trei landuri din estul țării în 2024 – Brandenburg, Turingia și Saxonia. Toate cele trei regiuni sunt cruciale pentru formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care conduce în sondaje în aceste regiuni și care ar putea fi afectată de viitorul BSW.

Chiar dacă BSW nu există încă în mod oficial, acesta face deja valuri în rândul stângii din Bundestag.

Pe măsură ce unii deputați de stânga trec la noul proiect al lui Wagenknecht, Die Linke își va pierde probabil statutul de grup parlamentar și, odată cu el, o finanțare substanțială din bugetul Bundestagului.

Chiar și înainte de anunțul de la Berlin, sondajele arătau că noua sa aventură are mari șanse de succes. Potrivit unui sondaj Insa pentru Bild am Sonntag, 27% dintre respondenți și-ar putea imagina să voteze pentru acest partid.

Perspective deosebit de bune sunt văzute în rândul susținătorilor AfD și al germanilor din est.

Alegătorii care consideră că este inacceptabil din punct de vedere moral să voteze pentru extrema dreaptă sunt dispuși să voteze pentru noua forță politică.

Un sondaj realizat la Berlin a arătat că potențialul său proiect ar putea ocupa locul al patrulea între toate partidele, cu aproape același rezultat ca și social-democrații (SPD): 14% față de 15% pentru SPD.

Deoarece partidul Wagenknecht este încă în curs de creare, programul său nu a fost încă conturat. Cu toate acestea, observatorii consideră că viitoarea forță politică va fi un proiect centrat pe lider, creat în jurul unei singure persoane.

O serie de observatori consideră că viitoarea forță politică va deveni un proiect creat pentru o singură persoană.

Pentru Germania modernă, acesta este un experiment politic, deoarece nu există analogii de succes ale acestei abordări. Partidele se formează, de obicei, în jurul unor ideologii, nu în jurul unei anumite personalități.

Având în vedere retorica lui Wagenknecht, partidul va promova politici economice de stânga și este probabil să fie populist. În acest sens, ea va intra în câmpul electoral al „Alternativei pentru Germania”, criticând establishmentul politic în ansamblu.

O altă poziție comună a partidului cu AfD se referă la răspunsul economic al UE la războiul Rusiei din Ucraina.

Ea va fi apropiată de asemenea de AfD în politica privind refugiații. Wagenknecht pledează pentru o abordare de restricționare a migrației, deoarece migrația nereglementată, spune ea, exacerbează „problemele din școli, în special în zonele rezidențiale mai sărace”.

În timp ce stânga vrea să accelereze lupta împotriva schimbărilor climatice, lidera de extremă-stânga vrea să se îndepărteze de „eco-activismul orb” care nu aduce beneficii climei.

De asemenea, ea vrea să păstreze „puterea economică” a Germaniei, să susțină „justiția socială” și să ducă o politică externă „orientată spre pace”.

Pentru o pace „de compromis”

Wagenknecht a făcut jocul Kremlinului atât înainte, cât și după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, notează cotidianul ucrainean.

În special, în aprilie, The Washington Post a publicat date privind planurile Rusiei de a submina sprijinul Germaniei pentru Ucraina, potrivit cărora Rusia plănuia o „coaliție anti-război” cu participarea extremei drepte și a extremei stângi germane, inclusiv a lui Sarah Wagenknecht.

Deși nu au fost găsite dovezi evidente ale activității sale în Federația Rusă, poziția sa publică este în mod clar în favoarea Kremlinului.

Wagenknecht consideră că bunele relații cu Rusia sunt în interesul Europei, făcând referire la politica externă a Germaniei din timpul cancelarului Willy Brandt. Pe site-ul asociației nou create se afirmă că Europa „are nevoie de o arhitectură de securitate stabilă, care pe termen lung ar trebui să includă și Rusia”.

După începerea unui război la scară largă cu Federația Rusă, Wagenknecht, alături de mai mulți oameni de stânga, a acuzat Washingtonul de faptul că politica sa din ultimii ani poartă „o co-responsabilitate semnificativă pentru situația actuală”.

Din cauza declarațiilor lui Wagenknecht cu privire la războiul ruso-ucrainean, Die Linke a intrat în crize regulate. În special, ea a acuzat guvernul german de un „război economic fără precedent împotriva celui mai important furnizor de energie al nostru”, ceea ce a provocat demisii din partid din cauza dezacordului cu poziția sa.

După acest anunț, peste 800 de membri au părăsit partidul în doar câteva săptămâni – cel mai mare număr din istoria stângii.

După dezvăluirea crimelor de război comise de Rusia în Bucea, Wagenknecht a insistat ca Ucraina să continue negocierile de pace cu Rusia. Ea a susținut că este benefic pentru Statele Unite să prelungească războiul pentru a slăbi Rusia cât mai mult posibil.

În luna februarie a acestui an, Wagenknecht a devenit coautor al petiției „Manifest pentru pace”, care a strâns aproape 900.000 de semnături, susținând că Ucraina nu poate câștiga un război împotriva celei mai mari puteri nucleare din lume.

Petiția cerea „negocieri pașnice” cu „compromisuri” pentru ambele părți și cerea ca Berlinul să „înceteze escaladarea” livrărilor de arme. La câteva zile după împlinirea unui an de la invazia Rusiei, Wagenknecht a organizat un miting de câteva mii de persoane „pentru pace” la Berlin.

Iar într-un interviu recent acordat publicației Der Spiegel, ea a declarat că Occidentul ar trebui să ofere Rusiei un „târg”: încetează să mai furnizeze arme Ucrainei, iar Federația Rusă „încetează focul” și merge la „discuții de pace”.

„Acordul” prezentat de Wagenknecht propune de fapt înghețarea liniei frontului și exclude returnarea teritoriilor ucrainene prin mijloace militare.

Este încă prea devreme pentru a prezice dacă proiectul Wagenknecht va avea succes. Cu toate acestea, dacă se va întâmpla, potențial, ar putea apărea o nouă forță politică influentă în Germania, aliniată la Kremlin – mai puternică decât este Die Linke în prezent.

Iar acest partid ar putea prezenta mai multe riscuri decât Alternativa pentru Germania – deoarece, din punct de vedere psihologic, este mai ușor pentru germani să susțină extrema stângă decât extrema dreaptă.