Rusia țintește ziariștii incomozi: o nouă lege care îngrădește libertatea de exprimare

Cine lucrează în Rusia în mass-media neagreate de stat are motive de îngrijorare. Printr-o modificare de lege, Rusia îi ia în vizor şi pe jurnalişti şi bloggeri. Ei riscă pedepse penale, arată Mikhail Bushuev într-o analiză pentru Deutsche Welle.

Rusia îşi înăspreşte legislaţia de funcţionare a mass-media. Până acum, companii de presă şi ong-uri neagreate de Kremlin, finanţate din străinătate, puteau fi calificate drept „agenţi străini”. După o modificare a legii mass-media şi informaţiilor, inclusiv persoane fizice, mai ales ziarişti, ar putea fi declarate „agenţi străini”. DW explică cele mai importante aspecte ale acestei reforme.

Cine poate fi acuzat că este agent străin?

Cea mai importantă chestiune este cine va fi afectat de noul act normativ. Procedura este următoarea: mai întâi o companie media sau o organizaţie neguvernamentală trebuie să fie declarată agent străin şi să fie trecută de autorităţi pe lista aferentă. Pentru aceasta este suficient ca firma sau ong-ul în cauză să fi primit o mică sumă din străinătate. Fundaţia anticorupţie a politicianului de opoziţie Alexei Navalnîi a devenit „agent străin” fiindcă a încasat din străinătate aproximativ 2000 de euro.

Dacă o companie media a devenit „agent străin”, angajaţii şi colaboratorii ei au motive serioase de îngrijorare. Dar nu toţi cei care sunt remuneraţi pentru munca lor de „agentul străin” respectiv sunt declaraţi ei înşişi agenţi.

„Cine scrie despre sport sau muzică nu riscă mai nimic prin acea colaborare, nu este în pericol să se regăsească pe lista agenţilor străini”, a explicat Leonid Levin, preşedintele Comitetului pentru Politică Informaţională al Dumei de Stat. Potrivit lui, nici bloggerii ruşi nu ar cădea pentru început sub incidenţa noii legi. Aşadar, legea nu va avea „efect direct”, a asigurat responsabilul. Astfel se naşte temerea că actul normativ va fi aplicat selectiv.

Altfel stau lucrurile dacă cineva „scrie articole pe teme politice sau sociale. Atunci riscul există”, a asigurat Levin. El a subliniat însă că aceasta este „părerea sa privată”. Deciziile vor fi luate de la caz la caz de două ministere: cel de Externe şi cel al Justiţiei.

Două companii media şi 74 de ong-uri

Ministerul rus al Justiţiei a trecut, potrivit propriilor afirmaţii, 10 companii mass-media pe lista sa de „agenţi străini”.  Între acestea se numără postul „Voice of America” din SUA, mai multe sucursale ale companiei americane „Radio Free Europe / Radio Liberty” (RFE/RL), cum ar fi postul tv „Currenttime.tv” şi altele. Companii media germane, între care şi Deutsche Welle, nu au fost declarate „agenţi străini” în Rusia.

De asemenea, şi 74 de ong-uri din Rusia au fost declarate „agenţi străini”. Aceste organizaţii şi medii de informare în masă sunt supuse unor controale foarte severe şi foarte frecvente şi trebuie ele însele să-şi declare statutul de agent, de exemplu pe paginile de web proprii. În caz contrar riscă plata unor amenzi sau chiar desfiinţarea. În privinţa pedepselor pe care le riscă persoanele fizice, încă nu există informaţii clare.

Presiunile şi urmările lor

Începând din 2012, după realegerea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse, presiunile asupra firmelor media şi ong-urilor au crescut continuu. Începând din acest an, ong-urile din Rusia sunt obligate să se înregistreze ca „agenţi străini” dacă sunt finanţate din exteriorul ţării.

în 2017, actul normativ a fost extins incluzând şi mass-media, după modelul legii FARA (Foreign Agent Registration Act – n.red.) din SUA. Dar copia rusească a FARA se deosebeşte în parte foarte mult de legea americană, în vigoare din 1938, care a fost adoptată special pentru a contracara propaganda nazistă.

Din cauza legii, mai multe ONG-uri din Rusia au fost nevoite să-şi închidă birourile. De curând, la finele lunii octombrie, o renumită organizaţie pentru apărarea drepturilor omului, condusă de activistul Lev Ponomariov, a fost dizolvată în temeiul legii privindu-i pe „agenţii străini”.

„Absurditate juridică”

Cu puţin timp înainte de lectura finală a legii în forma sa modificată, Dunja Mijatović, comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei, a încercat să convingă deputaţii ruşi să nu voteze noul act normativ. Aceasta fiindcă legea este „o lovitură serioasă aplicată libertăţii presei şi posibilităţii oamenilor de a beneficia liber de informaţii şi a le răspândi”. Autorităţile ruse subliniază însă că noua lege intră în vigoare „de nevoie, având în vedere activităţile vestului”.

Mihail Fedotov, până în octombrie 2019 preşedintele Camerei Sociale, un consiliu pentru drepturile omului apropiat de puterea de la Kremlin, declară însă că are o poziţie foarte critică faţă de modificările aduse legii respective. „A califica persoane private drept mass-media este o absurditate juridică”, a afirmat Fedotov.

Andrei Şarii, director al secţiei ruse a RFE/RL, a declarat joi că va adresa autorităţilor de la Moscova întrebări privind modul în care va fi aplicată legea. Potrivit agenţiei ruse de ştiri Interfax, el a declarat: „Cu această lege nu va fi mai simplu pentru noi să ne desfăşurăm activitatea.”

Foto: Wikipedia