România, în pericol să rateze țintele de mediu: poluare, deșeuri și investiții insuficiente / Țară cu biodiversitate impresionantă, dar cu implementare greoaie – Raportul de țară 2025 privind mediul, publicat de Comisia Europeană

România înregistrează progrese lente și continuă să se confrunte cu dificultăți serioase în aplicarea politicilor europene de mediu, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Țara rămâne în urmă în domenii esențiale precum calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și tranziția către economia circulară, iar aceste provocări persistă încă din 2017, de la prima evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), și necesită „acțiuni urgente”, avertizează Raportul EIR 2025 al Comisiei Europene.

Deși există exemple punctuale de succes, problemele structurale persistă și plasează țara în risc de sancțiuni financiare și de costuri sociale care au „consecințe grave asupra sănătății populației”.

România – țară cu biodiversitate impresionantă, dar cu implementare greoaie

România beneficiază de un peisaj foarte divers și ecosisteme bogate, de la zone umede până la păduri, care adăpostesc o mare varietate de specii. În ultimii ani, țara a reușit să implementeze câteva bune practici în domeniul conservării naturii, cum ar fi crearea unei rezervații sălbatice în Carpații Meridionali, protejarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali și gestionarea colaborativă a pajiștilor Natura 2000 în sudul Transilvaniei. Proiectele LIFE au contribuit, de asemenea, la conservarea sturionilor în Dunăre.

Cu toate acestea, punerea în aplicare efectivă a legislației de mediu rămâne o provocare serioasă, din cauza lipsei de planificare, coordonare și a resurselor financiare adecvate. Raportul subliniază că, deși România are un cadru legislativ aliniat la cerințele UE, realitatea din teren diferă adesea semnificativ.

Situația pădurilor este, de asemenea, îngrijorătoare. Evaluările arată că, la nivel european, din cele 27% din suprafața forestieră protejată prin Directiva Habitate, mai puțin de 15% se află într-o stare corespunzătoare de conservare. În România, pădurile acopereau 30% din teritoriu în 2020, însă peste 40% dintre acestea sunt într-o stare necorespunzătoare sau precară. Pădurile primare ale țării însumează aproximativ 165.000 de hectare.

Economia circulară – locul codaș în UE

România înregistrează cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană în utilizarea circulară a materialelor: doar 1,3% în 2023, față de media europeană de 11,8%. În plus, productivitatea resurselor este de șase ori mai mică decât media UE, ceea ce indică o economie încă puternic dependentă de extracția și consumul materiilor prime.

Deși țara a adoptat o strategie națională și un plan de acțiune pentru economia circulară, progresul este mult prea lent, ceea ce menține România pe lista țărilor cu risc crescut să nu atingă obiectivele UE pentru 2025 privind reciclarea deșeurilor municipale și de ambalaje.

În 2022, rata de reciclare a deșeurilor municipale în România a fost de doar 12%, iar 74% dintre deșeuri au ajuns la groapa de gunoi, fără progrese notabile față de acum un deceniu. În consecință, România a cerut Comisiei Europene să amâne termenul pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare de la 2025 la 2030.

Calitatea aerului – probleme cronice și consecințe grave asupra sănătății

Calitatea aerului în România continuă să fie un motiv major de îngrijorare, cu depășiri constante ale valorilor-limită pentru poluanți precum NO₂ și PM10. Raportul evidențiază că măsurile luate până acum sunt insuficiente pentru a combate poluarea, iar România nu respectă angajamentele de reducere a emisiilor pentru perioada 2020–2029 în cazul poluanților NOx și PM2.5.

Lipsa punctelor de monitorizare și a colectării datelor privind calitatea aerului complică și mai mult situația, punând în pericol sănătatea populației și crescând riscul unor sancțiuni din partea Uniunii Europene.

Apele uzate – România în fața Curții de Justiție a UE

Un alt domeniu critic rămâne epurarea apelor uzate urbane. Multe localități din România nu respectă cerințele europene în acest domeniu, iar progresele sunt lente. În noiembrie 2024, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate în cazul aglomerărilor urbane mari.

Deficit uriaș de investiții

România are un deficit anual de investiții în domeniul mediului estimat la 5,4 miliarde de euro, adică 1,9% din PIB-ul național, mult peste media UE de 0,77%. Cele mai mari nevoi de investiții sunt în protecția biodiversității, gestionarea apei și reducerea poluării.

Deși țara a elaborat ghiduri naționale pentru pregătirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului, mai ales pentru proiectele hidroenergetice, raportul semnalează că sunt necesare eforturi suplimentare pentru informarea publicului și pentru îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu.

Schimbările climatice – „România vulnerabilă la fenomene extreme”

În plus, schimbările climatice exercită o presiune suplimentară asupra mediului și economiei. Oprirea emisiilor de gaze cu efect de seră nu mai este suficientă pentru a preveni efectele climatice care deja se produc, motiv pentru care adaptarea la schimbările climatice devine esențială. România se află printre cele trei regiuni europene considerate puncte critice de risc climatic, fiind vulnerabilă la fenomene extreme precum inundațiile, seceta și valurile de căldură, care afectează în mod special agricultura, se mai arată în Raport.

Țara are încă mari lacune în asigurarea riscurilor climatice, gradul de acoperire prin polițe fiind sub 50% pentru toate tipurile de pericole legate de climă, iar doar 5% din pierderile economice înregistrate între 1980 și 2020 au fost acoperite prin asigurări. Deși România și-a adoptat strategia națională de adaptare în 2013 și a actualizat-o în 2016, nu există planuri de adaptare regionale sau sectoriale, iar mecanismele instituționale rămân fragile. Persistă deficiențe în monitorizarea și evaluarea politicilor de adaptare, în analiza vulnerabilităților și riscurilor climatice, precum și în coordonarea între instituțiile publice și implementarea măsurilor la nivel local. Există însă un potențial semnificativ pentru integrarea soluțiilor bazate pe natură în planurile de adaptare.

Pe lista acțiunilor climatice, România are șase priorități stabilite încă din evaluarea EIR 2022. Progresele în sectorul transporturilor sunt limitate, iar emisiile sunt în creștere. Deși România și-a depășit obiectivul de eficiență energetică pentru 2020, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge țintele pentru 2030. Procentul energiei din surse regenerabile a rămas aproape nemodificat din 2014, iar obiectivul național ar putea fi revizuit în creștere. Începând din 2022, țara a adoptat șase planuri teritoriale pentru o tranziție justă în regiunile cele mai afectate de renunțarea la cărbune.

Raportul integral poate fi citit Raportul EIR 2025 al Comisiei Europene