Raport Transparency International: Percepția asupra corupției se înrăutățește în Balcani și în Europa Centrală/ România, ”evaluată în mod constant ca fiind una dintre cele mai corupte țări ale Uniunii Europene”

Percepția asupra corupției publice s-a înrăutățit în majoritatea țărilor din sud-estul și centrul Europei, în conformitate cu cel mai nou Indice global al percepției corupției (IPC) publicat de ONG-ul internațional de monitorizare Transparency International, TI, joi, citat de Balkan Insight.

România a obținut 44 de puncte, la fel ca anul trecut, și a împărțit locul 69 cu Bulgaria și Ungaria. Cu toate acestea, conform raportului, „este evaluată în mod constant ca fiind una dintre cele mai corupte țări ale Uniunii Europene (UE) în clasamentul IPC. „Cheltuielile țării pentru îngrijirea sănătății sunt, de asemenea, sub media UE. Pe lângă subfinanțare, România are o penurie de personal medical”, se menționează în raport.

Cu câteva excepții, cel mai recent Indice de percepție a corupției pentru 2020 a arătat că majoritatea țărilor din Europa de Sud-Est și Centrală fie nu au înregistrat progrese – fie au înregistrat regrese – în privința nivelurilor percepute de corupție publică.

Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord s-au clasat pe locul cel mai prost din Balcanii de Vest, cu 35 de puncte din 100 – 100 de puncte fiind date țărilor foarte curate și 0 fiind opusul – și împărțind locul 111 în lista celor 180 de țări. Macedonia de Nord a scăzut cu cinci locuri, în scădere față de locul 106 de anul trecut, în timp ce Bosnia și Herțegovina a scăzut mai mult, cu 10 locuri, de pe locul 101, anul trecut.

Bosnia și Herțegovina a fost una dintre cele 22 de țări despre care TI a spus că a înregistrat un declin semnificativ începând cu 2012, împreună cu Libanul și Malawi.

Clasamentul pentru Serbia și Kosovo s-a înrăutățit, de asemenea, comparativ cu 2019. Serbia a scăzut cu un punct, de la 39 de puncte, la 38, și a fost clasată pe locul 94 în 2020, în scădere față de 91, anul precedent.

Kosovo a obținut din nou 36 de puncte și s-a clasat pe locul 104, o scădere de trei locuri, față de 101 din anul precedent. Potrivit raportului, Serbia a obținut cel mai mic scor din IPC din 2012 și „cele mai mari provocări ale corupției din țară includ probleme serioase privind statul de drept, eroziunea continuă a democrației și eforturile de a reduce la tăcere vocile critice”.

Referindu-se la recenta pandemie, raportul a menționat că „răspunzând crizei COVID-19, Serbia a luat mai multe măsuri controversate, inclusiv suspendarea Parlamentului, instituirea a unor carantine extinse și incitarea la violență împotriva protestatarilor. „După ani de neglijare, sistemul de sănătate al țării a fost pus la încercare de COVID-19, cu consecințe cumplite. Corupția rămâne un obstacol în calea specializării medicale și a avansării în carieră”, a subliniat raportul.

Croația a păstrat același scor (47) și loc (63) ca anul trecut. Muntenegru a păstrat, de asemenea, același scor (45), dar a dat înapoi, de pe locul 66 pe locul 67.

Albania și-a îmbunătățit efectiv scorul, urcând de la 35 la 36 de puncte și ajungând de pe locul 106 pe locul 104. Turcia a obținut 40 (de la 39 în 2019) și s-a clasat pe locul 86, de la 91 în 2019.

De asemenea, Moldova și-a îmbunătățit scorul, de la 32 la 34, și a ajuns de pe locul 120 pe locul 115.
Grecia și-a îmbunătățit din nou scorul, de la 48 la 50, urcând de pe locul 60 pe locul 59.

Republica Cehă, Slovacia și Polonia au scăzut, de asemenea, în clasamentul din 2020, comparativ cu anul anterior. Republica Cehă a obținut 44 de puncte și s-a clasat pe locul 49, comparativ cu locul 44 în 2019. Slovacia a obținut 49 și s-a clasat pe locul 59, față de locul 60 în anul precedent.

Polonia s-a clasat pe locul 45, o scădere față de locul 41 de anul trecut, și a obținut 56 de puncte, față de 58 în 2019. Potrivit TI, „a scăzut semnificativ în ceea ce privește IPC, scăzând șapte puncte din 2015. „Partidul de guvernământ al țării a promovat în mod constant reforme care au slăbit independența judiciară. Eroziunea constantă a statului de drept și nerespectarea normelor democratice au creat condiții pentru înflorirea corupției”, se spune în raport.

„O încercare de a asigura impunitatea funcționarilor care au încălcat legea în legătură cu pandemia de COVID-19 și represiunea dură a poliției împotriva protestatarilor pașnici susținători ai drepturilor femeilor au sporit tensiunile în țară și au dezvăluit intențiile partidului de guvernământ de a-și consolida puterea”, a adăugat raportul.

ONG-ul de monitorizare de la Berlin împarte toate țările în șase grupuri geografice: America, Europa de Vest și UE, Europa de Est și Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Africa Subsahariană și Asia Pacific.

Apoi măsoară nivelurile percepute de corupție în fiecare stat și acordă puncte de la 0 la 100. Un scor de 100 de puncte înseamnă o percepție de țară „foarte curată”, în timp ce 0 înseamnă un stat „foarte corupt”.

Câștigătorii de pe listă sunt aceiași ca în 2019: Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda, Germania, Luxemburg, Elveția, Norvegia, Noua Zeelandă și Singapore. Ultimele locuri au fost ocupate de Venezuela, Siria, Yemen, Somalia și Sudanul de Sud.

Sursa: BIRN/ Rador/ Traducerea Cristina Zaharia