Home » Articole » DOCUMENTE Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția ministerului

DOCUMENTE Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția ministerului

DOCUMENTE Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția ministerului
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ascultă articolul

Curtea Constituțională a respins luni Legea privind pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Guvernul nu a așteptat și avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de a-și angaja răspunderea pentru proiectul de lege. Epopeea acestei legi este mai complicată decât pare la prima vedere.

CSM a aflat despre modificările aduse de această lege pe 29 iulie, când premierul Bolojan, în virtutea cooperării loiale între instituții, a transmis către CSM un tabel cu principalele elemente pe care le conținea viitoarea lege și a cerut un punct de vedere. CSM a răspuns că refuză să se pronunțe pe o ciornă și că așteaptă proiectul de lege ca atare, pe care să-și dea avizul consultativ pe care îl impune legislația.

- articolul continuă mai jos -

Pe 20 august, potrivit unor surse din Ministerul Muncii, ministrul Petre Florin Manole (PSD) transmite, în calitate de inițiator, proiectul de lege către CSM, cu solicitarea de a exprima un punct de vedere – și nu un aviz, așa cum cerea legea. E neclar dacă a fost vorba de o eroare de exprimare sau de un act premeditat, cert e că dacă lucrurile rămâneau așa, CSM putea invoca faptul că i s-a cerut doar un „punct de vedere”, nu un aviz, fie el și consultativ.

Două zile mai târziu, o persoană din Executiv (conform unor surse, chiar premierul Ilie Bolojan) sesizează formularea înaintată de către Ministerul Muncii și cere revenirea cu o altă adresă, în care să se precizeze exact tipul actului care era solicitat: aviz. Noul document al Ministerului Muncii ajunge la CSM în aceeași zi, pe 22 august.

Cele două solicitări ale Ministerului Muncii

Cele două solicitări ale Ministerului Muncii

Între timp, pe 21 august, CSM convoacă Adunările Generale ale Judecătorilor și Procurorilor din toate cele 16 curți de apel din țară, pentru perioada 26-27 august, „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.

Pe 26 august, punctele de vedere ale judecătorilor erau deja centralizate; magistrații cereau stoparea procesului legislative și anunțau suspendarea activităților cu excepția celor urgente – adică intrarea în grevă mascată. A doua zi, și procurorii și-au exprimat punctele de vedere: suspendarea activității și transmiterea unui punct de vedere către Executiv, dar fără ca acesta să poată substitui avizul pe care trebuia să-l emită CSM-ul.

Guvernul a adoptat proiectul de lege pe 29 august și l-a trimis la Parlament, iar angajarea răspunderii a avut loc pe 1 septembrie.

Practic, CSM a avut un răstimp de 8 zile în care să-și facă propria evaluare, iar din 27 august avea și punctele de vedere exprimate de judecătorii și procurorii din toată țara. Tehnic, avea timpul necesar ca să emită avizul.

Curtea Constituțională a invalidat legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru ca CSM să emită avizul, conform noii legi CSM, nr. 305 din 2022. Prevederea era însă trecută identic și în legea precedentă a CSM, nr. 317/2004, și de-a lungul anilor, CCR a arătat în nenumărate rânduri că obligația Guvernului este să ceară avizul și să acorde CSM-ului un răstimp „rezonabil” pentru a o putea studia și a emite avizul.

Singura data când CCR a invalidat o lege pe acest motiv a fost în 2017, când avizul a fost cerut chiar în ziua în care legea a fost adoptată, deci CSM realmente a fost pus în imposibilitatea de a emite avizul. În rest, CCR nu a condiționat niciodată constituționalitatea vreunei legi de termenul de 30 de zile în care CSM trebuie să-și dea avizul – și pe această jurisprudență constantă și-a bazat conduita și Guvernul Bolojan.

Asistăm acum așadar la o neașteptată schimbare de jurisprudență a CCR.

UPDATE 21.32 Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis redacției G4Media.ro următoarele precizări:

”Ministerul Muncii a respectat procedura instituțională în privința Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, așa cum reiese întocmai din cele două adrese succesive. O adresă din 20.08.2025 prin care a fost trimis către CSM, spre consultare, proiectul de act normativ și a doua adresă din 22.08.2025 prin care s-a cerut avizul CSM.

În practica interinstituțională, înainte de etapa formală de avizare, ministerele transmit proiectele de acte normative instituțiilor avizatoare pentru obținerea unui punct de vedere preliminar. Această etapă are scopul de a le oferi partenerilor instituționali timpul necesar pentru analiză și formularea de observații.

În același timp, trebuie subliniat că pe tot parcursul de legiferare, Ministerul Muncii a colaborat extrem de strâns, prompt și profesionist cu Cancelaria si cu Prim-ministrul. Premierul Bolojan poate confirma oricând că nu a existat nicio sincopă, eroare sau lipsă de colegialitate, ori profesionalism.”

Noata redacției: Aşa cum se precizează şi în text, punctul de vedere a fost solicitat încă din 29 iulie, dar CSM a refuzat public să-l ofere.

Comentarii
  • CCR a declarat in trecut neconstitutionale ordonante de urgenta pentru ca Guvernul nu a asteptat avizul CES, unde este noutatea si schimbarea de jurisprudenta domnule Liviu Avram? Cam multe imprecizii de cand sunteti la g4

    • Providentia Augustorum

      Milioanele de euro care se pompează de către politic în media trebuie să-și merite investiția.

    • Sunteti in eroare

    • @Rationalul – Gresit! Citeste tot articolul: „Singura data când CCR a invalidat o lege pe acest motiv a fost în 2017, când avizul a fost cerut chiar în ziua în care legea a fost adoptată”

  • Pesedistul de la Muncă este complice cu tâlharii pesedeu peneleu care jefuiesc averea publică.

    Pentru ca justiția să-i apere pe tâlhari, ea trebuie să fie recompensată.

  • smecherie PSD sau „specialisti” PSD?

  • Nu e clar ca nu se doreste un sistem echitabil de pensii, fara speciali? Nici partidele de la guvernare (PSD+PNL+USR+UDMR), nici opozitia extremista (AUR+SOS+POT) nu doresc eliminarea privilegiilor, ci doar mimeaza asta si fac legi care sa fie respinse de CCR.

  • Pensiile speciale înseamnă furt.

  • Orice om normal crede asta. Cu excepția gunoaielor care vor pensii speciale drept pomană de la stat. Nu au nici un merit care sa le justifice. Sunt tot niște mafioți care chipurile fac dreptate. Statul nu e dator să țină în spinare acești speciali in afara contributivității. E furt, iar cine fură ce este ? Tâlhar.

  • De mulți ani politicul este la mâna justițiarIlor corupți din CCR.CCR a îngenunchiat poporul adoptând legi împotriva românilor.

  • andrew brandon

    Totul pleacă de la faptul că noțiunea de termen rezonabil de emitere a avizelor,fie ele consultative sau obligatorii este una interpretabilă,lăsată la latitudinea celor vizați sau a celor care iau decizii și de aici pleacă totul.Dacă vrei să mergi pe ceva sigur aștepți termenul maximal de 30 de zile de emitere a avizului/avizelor.

  • Wow, ce surpriza! Ministrul pesedist de la munca nu cere aviz, sa aiba pretext de anulare membrii CCR pusi acolo de PSD.
    Tot avem ceva de comentat de adeptii apei, hranei si a energiei, dar uitam de ailalti 20% care au ramas captivi la PSD.
    Chiar imi pare rau de baietii astia doi, de Bolo si de Nicusor, se vede ca vor sa faca ceva mai bine, dar sunt legati de maini si de picioare de legile si de birocratia pe care specialii si le-au inventat sa scape de orice.

    • Reformulez, imi pare mai rau si de noi, ca trebuie sa fim martorii acestor sfidari gre*oase.
      Sa nu uitam ca CCR-ul „ne-a salvat” de CG, dar doar dupa ce i-au lasat culoar liber prin eliminarea sosoacei. Din punctul meu de vedere, baietii astia de la CCR sunt la fel de vinovati de inalta tradare si sabotaj ca si cei care au pus la cale lovitura de stat din toamna trecuta.

  • Ok, si considerand ca avizul a fost cerut in 22.08.2025 de la CSM si azi suntem in 21.10.2025, inseamna ca CSM a emis avizul pana acum in termenul legal de 30 de zile, chiar si cu intarziere nu? nu? Sau daca guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, CSM a considerat ca nu mai trebuie sa emita avizul deloc?
    Pentru ca daca a fost emis in termenul legal de 30 de zile (dar dupa asumarea raspunderii), iar avizul este doar consultativ, se poate adauga la dosar si reasuma raspunderea imediat fara alte modificari. Sau nu asa functioneaza treaba?

  • inapasevedeinvers

    Daca am (ar) fi normali, da! Dar ei sunt „speciali”

  • andrew brandon

    Din păcate,avizarea este prin lege o procedură prealabilă adoptării unui act normativ,nu ulterioară.Are logică ce spune preopinentul meu,probabil că CSM a transmis către CCR un punct de vedere pentru dezbateri,nu avem aceste date acum,dar strictă senso acesta nu poate acoperi avizarea prealabilă în lipsa unor prevederi normative exprese.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole