OFICIAL CCR a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților pe motiv de formă, la sesizarea Liei Savonea / Cine sunt judecătorii care au votat pentru respingerea legii / Legea poate fi adoptată din nou cu aceleași prevederi, dar cu respectarea formei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

UPDATE 3 CCR a confirmat oficial, într-un comunicat de presă, că legea a fost declarată neconstituțională în ansamblu pe formă, din cauza nerespectării termenului de 30 de zile pentru emiterea avizului CSM, confirmând informațiile surselor G4Media.

Comunicatul integral al CCR, mai jos:

„Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională.

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;

– caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere

constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;

– de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale”.

UPDATE 2: Curtea Constituțională Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice. Verdictul de neconstituționalitate a fost dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, au precizat sursele citate. În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină, potrivit surselor citate. Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării Înaltei Curți.

UPDATE 1: CCR a precizat într-o informare de presă că a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, fără a preciza însă motivul.

Curtea Constituțională ar putea să admită, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice.

Majoritatea de 5 judecători CCR ar fi în favoarea admiterii sesizării, au precizat aceleași surse.

Aceștia ar viza lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel că verdictul de neconstituționalitate ar urma să fie dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor G4Media.

Din acest motiv, o astfel de decizie a CCR permite reluarea procesului de adoptare a proiectului. La acest moment, nu se știe dacă Guvernul va merge din nou pe angajarea răspunderii în Parlament sau dacă va trimite proiectul în Parlament, pentru adoptare în procedura obișnuită, care presupune dezbaterea și eventual modificarea în Legislativ.

Acest lucru a fost explicat luni dimineață de către fostul judecător CCR Tudorel Toader într-o intervenție la Digi24: „Dacă ar fi o admitere pe motive extrinsec de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, de competența Guvernului pentru a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului de legi ale justiției, atunci, dacă e pe extrinsec, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”.

Obiecția Înaltei Curți, care este discutată de CCR, vizează faptul că CSM ar fi avut prea puțin timp ca să evalueze proiectul de lege și să-și formuleze un punct de vedere. Avizul CSM trebuie dat, potrivit legii, în maximum 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”.

CSM a luat act pentru prima dată de prevederile acestei legi pe 29 iulie, când, în virtutea colaborării instituționale, i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.

Potrivit unor surse din Ministerul Muncii, pe 20 august, ministerul condus de Petre Florin Manole (PSD) a solicitat formal un punct de vedere asupra proiectului de lege – dar nu un aviz, așa cum spune legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv a observat „eroarea onomastică” și a cerut să fie solicitat de la CSM un aviz, și nu un punct de vedere. La această solicitare, CSM nu a mai răspuns deloc, argumentând că a mai rămas prea puțin timp și trebuie să consulte mai întâi adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Pe 29 august, Guvernul a adoptat în ședință proiectul pe care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.

În sesizarea de neconstituționalitate, ICCJ a invocat faptul că CSM a avut prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze și să emită avizul și că între data de 22 august, când s-a cerut avizul, și 29 august, când s-a adoptat în Guvern, proiectul a suferit „modificări semnificative”.

În realitate, în acest interval proiectul a suferit modificări minore, determinate de avizul Consiliului Economic și Social și o prelungire de la 10 la 12 ani a perioadei de timp în care este echivalată vechimea în alte profesii juridice cu cea de magistrat, care oricum era în favoarea beneficiarilor.

Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție, și ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net.

CCR a amânat până acum de două ori verdictul în privința acestei legi.