OFICIAL: CCR a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților pe motiv de formă, la sesizarea Liei Savonea / Cine sunt judecătorii care au votat pentru respingerea legii / Legea poate fi adoptată din nou cu aceleași prevederi, dar cu respectarea formei

UPDATE 2: Curtea Constituțională Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice. Verdictul de neconstituționalitate a fost dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, au precizat sursele citate. În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină, potrivit surselor citate. Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării Înaltei Curți.

UPDATE 1: CCR a precizat într-o informare de presă că a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, fără a preciza însă motivul.

Curtea Constituțională ar putea să admită, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice.

Majoritatea de 5 judecători CCR ar fi în favoarea admiterii sesizării, au precizat aceleași surse.

Aceștia ar viza lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel că verdictul de neconstituționalitate ar urma să fie dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor G4Media.

Din acest motiv, o astfel de decizie a CCR permite reluarea procesului de adoptare a proiectului. La acest moment, nu se știe dacă Guvernul va merge din nou pe angajarea răspunderii în Parlament sau dacă va trimite proiectul în Parlament, pentru adoptare în procedura obișnuită, care presupune dezbaterea și eventual modificarea în Legislativ.

Acest lucru a fost explicat luni dimineață de către fostul judecător CCR Tudorel Toader într-o intervenție la Digi24: „Dacă ar fi o admitere pe motive extrinsec de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, de competența Guvernului pentru a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului de legi ale justiției, atunci, dacă e pe extrinsec, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”.

Obiecția Înaltei Curți, care este discutată de CCR, vizează faptul că CSM ar fi avut prea puțin timp ca să evalueze proiectul de lege și să-și formuleze un punct de vedere. Avizul CSM trebuie dat, potrivit legii, în maximum 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”.

CSM a luat act pentru prima dată de prevederile acestei legi pe 29 iulie, când, în virtutea colaborării instituționale, i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.

Potrivit unor surse din Ministerul Muncii, pe 20 august, ministerul condus de Petre Florin Manole (PSD) a solicitat formal un punct de vedere asupra proiectului de lege – dar nu un aviz, așa cum spune legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv a observat „eroarea onomastică” și a cerut să fie solicitat de la CSM un aviz, și nu un punct de vedere. La această solicitare, CSM nu a mai răspuns deloc, argumentând că a mai rămas prea puțin timp și trebuie să consulte mai întâi adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Pe 29 august, Guvernul a adoptat în ședință proiectul pe care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.

În sesizarea de neconstituționalitate, ICCJ a invocat faptul că CSM a avut prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze și să emită avizul și că între data de 22 august, când s-a cerut avizul, și 29 august, când s-a adoptat în Guvern, proiectul a suferit „modificări semnificative”.

În realitate, în acest interval proiectul a suferit modificări minore, determinate de avizul Consiliului Economic și Social și o prelungire de la 10 la 12 ani a perioadei de timp în care este echivalată vechimea în alte profesii juridice cu cea de magistrat, care oricum era în favoarea beneficiarilor.

Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție, și ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net.

CCR a amânat până acum de două ori verdictul în privința acestei legi.