Putin se teme de o altă lovitură de stat, în timp ce Rusia începe în sfârșit să se clatine (The Telegraph)

Când forțele speciale ruse l-au scos pe Mihail Hodorkovski din avionul său privat, sub amenințarea armelor, înainte de răsăritul soarelui, în Siberia, în octombrie 2003, acest moment a marcat un punct de cotitură în primii ani ai regimului lui Vladimir Putin, scrie The Telegraph.

Hodorkovski, care controla compania petrolieră și de gaze Yukos, era atunci cel mai bogat om din Rusia și îl criticase deschis pe președinte. El a devenit primul oligarh încarcerat, în contextul în care Putin reprima orice semn de disidență.

Distrugerea ulterioară a Yukos a marcat începutul sfârșitului oricărei forme de economie de piață sau transparență în Rusia.

Aproape exact 22 de ani mai târziu, Rusia este un stat totalitar. Și Putin pare să-l considere din nou pe Hodorkovski o amenințare.

Luna aceasta, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) i-a acuzat pe Hodorkovski, care trăiește acum în exil la Londra, și pe 22 de membri ai Comitetului Anti-Război al Rusiei că au complotat o lovitură de stat.

Potrivit FSB, comitetul, care a fost creat pentru a se opune războiului Rusiei în Ucraina, urmărește „preluarea violentă a puterii și răsturnarea ordinii constituționale în Federația Rusă”.

Hodorkovski spune că acuzațiile sunt minciuni. Kremlinologii spun că este un semn clar al unui nou sentiment de vulnerabilitate în inima statului rus.

„Ne arată că Kremlinul este paranoic”, spune John Herbst, directorul senior al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina. „Putin caută dușmani pentru a-și consolida regimul.”

Dintr-o dată, Putin are multe motive să fie îngrijorat.

Economia Rusiei începe să se clatine. Afacerile au fost paralizate de ratele ridicate ale dobânzilor, costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut vertiginos, iar ministrul economiei, Maxim Reșetnikov, a avertizat în iunie că țara se află „în pragul unei recesiuni”. Avertismentele se înmulțesc cu privire la o potențială avalanșă de creanțe neperformante care ar putea declanșa o criză financiară.

Apar mici focare de protest. La începutul acestei luni, sute de oameni s-au adunat în Piața Sankt Petersburg pentru a cânta un cântec interzis care cerea răsturnarea lui Putin.

Între timp, Ucraina și-a intensificat agresiv atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești, lovind aprovizionarea cu combustibil a țării.

Acum, Donald Trump strânge șurubul. După frustrarea provocată de lipsa de progrese în încheierea războiului din Ucraina, președintele SUA a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia.

India și China, principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul războiului, au răspuns prin reducerea achizițiilor. Acest lucru amenință să taie veniturile cruciale din petrol ale mașinii de război a lui Putin – și ale statului rus.

„Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia este cu adevărat afectată”, spune Timothy Ash, cercetător asociat la programul Rusia și Eurasia al Chatham House. „Cred că există o oarecare panică.”

Se profilează o criză bancară

Economia Rusiei a fost până acum remarcabil de rezistentă în timpul războiului cu Ucraina, contrazicând previziunile că se va prăbuși după ce a fost supusă unui val inițial de sancțiuni la nivel mondial.

Unul dintre motivele pentru care a rezistat până acum este faptul că Kremlinul a obligat băncile să acorde împrumuturi companiilor din domeniul apărării, în loc să utilizeze pur și simplu fondurile statului.

Pentru a face acest lucru, le-a dat undă verde să acorde împrumuturi fără verificările de credit obișnuite sau rezerve pentru a acoperi eventualele neplăți.

„Au finanțat războiul cu bani împrumutați tot timpul, doar că acest lucru nu apărea în bilanțul statului”, spune Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice de la Harvard.

Kennedy are experiență directă în ceea ce privește modul de operare al rușilor. El este fostul vicepreședinte al Bank of America Merrill Lynch și a condus finanțarea celei mai mari tranzacții corporative din Rusia din timpul carierei sale în domeniul bancar.

El avertizează: „Este vorba doar de o rezervă ascunsă de datorii și nimeni nu știe cu exactitate cât va fi neplătit odată ce vor ajunge la scadență”.

Sumele implicate sunt uriașe. Aproximativ 23% – nu mai puțin de 190 de miliarde de dolari – din împrumuturile corporative restante ale băncilor rusești sunt acum acordate companiilor de armament, potrivit analizei lui Kennedy. Aceasta echivalează cu aproximativ 37% din bugetul anual al statului.

Nu numai că acești bani au fost împrumutați fără verificări adecvate ale bonității, dar au ajuns într-un sector cu un istoric de creditare negativ. Toate sectoarele din Rusia se confruntă, de asemenea, cu problema ratelor ridicate ale dobânzilor. Rata dobânzii bancare centrale a atins în octombrie anul trecut un nivel maxim în ultimii douăzeci de ani, de 21%, iar în prezent se situează la 16,5%.

Serghei Cemezov, directorul executiv al Rostec, cel mai mare producător de arme din Rusia, a avertizat în octombrie anul trecut că costurile ridicate ale împrumuturilor sunt nesustenabile pentru acest sector. „Dacă vom continua să funcționăm astfel, practic majoritatea companiilor noastre vor intra în faliment”, a declarat Cemezov.

German Gref, directorul executiv al Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat în iunie: „Vedem acum că multe întreprinderi încep să aibă probleme cu rambursarea împrumuturilor, iar costul riscului și provizioanele cresc și ele pentru bănci.”

În iulie, Bloomberg a raportat că cel puțin trei dintre cele mai mari bănci din Rusia se pregăteau în secret să solicite un ajutor financiar din partea băncii centrale, pe măsură ce împrumuturile neperformante se acumulau.

Managerii superiori au semnalat în privat că portofoliile de împrumuturi sunt într-o stare mult mai proastă decât sugerează statisticile oficiale.

Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii centrale, a insistat că avertismentele privind o criză sistemică sunt „absolut nefondate” și că sistemul bancar rus este bine capitalizat.

Totuși, nu este vorba doar de apărare. Vladimir Milov, un politician de opoziție exilat, care a fost fost ministru adjunct al energiei în timpul mandatului lui Putin, spune: „Ceea ce vedem în acest an este o creștere vertiginoasă a numărului de restructurări de credite pentru debitorii corporativi. Restructurarea înseamnă că, de fapt, debitorii nu pot să-și îndeplinească obligațiile”.

„Dacă vă amintiți experiența crizelor din trecut din Rusia, totul se întâmplă foarte brusc cu băncile. Totul pare în regulă până când descoperă brusc că există o avalanșă de debitori neperformanți.”

În mai, un raport al Centrului de analiză macroeconomică și prognoză pe termen scurt, afiliat statului, a avertizat asupra riscului crescând al unei crize bancare sistemice.

„Ar putea degenera într-o criză sistemică? Acestea sunt condițiile prealabile absolut potrivite pentru asta”, spune Kennedy. „Nu se va întâmpla neapărat. Dar, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să se ocupe de această mare supraîncărcare de datorii neperformante.”

Orice s-ar întâmpla, banii s-au epuizat acum. Toamna trecută, Nabiullina a luat măsuri pentru a limita creditarea bancară, în efortul de a controla inflația, care a atins un nivel maxim de 10,3% în martie.

„Ați avut o creștere uriașă a creditelor până în noiembrie anul trecut, iar apoi creditarea a scăzut drastic în decembrie și a rămas la un nivel scăzut de atunci”, spune Kennedy.

Împrumuturile acordate producătorilor de arme se situează acum la 65% din nivelurile înregistrate anul trecut, potrivit unui raport viitor al lui Kennedy pentru Substack, Navigating Russia.

„În ceea ce privește capacitatea de a cumpăra victoria pe câmpul de luptă, Moscova înțelege deja că acest lucru depășește capacitățile sale”, spune Kennedy. „Cu cât așteaptă mai mult, cu atât riscul unei crize este mai mare, deoarece situația datoriilor nu se va rezolva de la sine.”

„Nimeni nu are bani”

Războiul afectează cetățenii obișnuiți. În acest an, norii groși de fum s-au ridicat deasupra rafinăriilor de petrol rusești din toată țara, în urma unui val fără precedent de atacuri cu drone ucrainene.

Din ianuarie, Ucraina a lovit 21 dintre cele 38 de rafinării mari ale Rusiei, unde țițeiul este rafinat în produse precum benzina. Atacurile au ajuns până la 683 de mile în interiorul Rusiei, de la granița cu Ucraina.

Aprovizionarea a fost atât de afectată încât prețurile benzinei au crescut cu 40% de la începutul anului. Oficialii au introdus raționalizarea în Crimeea ocupată, în timp ce benzinăriile mici din Siberia s-au închis. Rețelele sociale sunt pline de imagini video cu cozi enorme de mașini care așteaptă să alimenteze.

Atacurile au loc pe fondul unei perioade de stagnare. În 2024, PIB-ul real al Rusiei a crescut cu 4,3%. Anul acesta, Fondul Monetar Internațional se așteaptă la o creștere de doar 0,6%.

Producția militară a devenit singura sursă de creștere a economiei. Sergey Aleksashenko, șeful departamentului de economie al New Eurasian Strategies Center și fost ministru adjunct al finanțelor din Rusia, afirmă că sectorul civil „se află într-o mare măsură în recesiune”.

„Nimeni nu are bani”, a declarat la începutul acestui an un membru al consiliului de administrație al unui important conglomerat rus pentru publicația de știri din Europa de Est IntelliNews. „Fiecare rublă disponibilă este consumată de rambursarea datoriilor.”

Anxietatea Kremlinului

Putin a mai trecut prin tentative de lovituri de stat. În iunie 2023, Evgheni Prigojin, liderul Grupului Wagner, a condus o revoltă împotriva guvernului după luni de certuri cu înalți oficiali militari. Prigojin nu a reușit și a murit câteva luni mai târziu într-un accident de avion.

Dar Hodorkovski nu conduce o marș către Moscova. După ce a petrecut un deceniu într-o închisoare din Siberia, a fost eliberat în 2013 și s-a mutat în Europa, unde a fondat Comitetul Anti-Război în 2022. Procesul penal al FSB a venit după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, un grup pentru drepturile omului, a lansat o platformă pentru dialog cu opoziția democratică rusă din exil.

Hodorkovski declară pentru The Telegraph că acuzațiile FSB împotriva lui arată că Kremlinul are „anxietate cu privire la problema tranziției puterii”.

Dacă Putin ar muri mâine, nu ar avea un succesor evident.

„Ce avem în Rusia?”, spune Hodorkovski. „Un prim-ministru pe care nimeni nu l-a ales, ci pe care Putin l-a numit. Instanțe numite de Putin. Un parlament ale cărui locuri au fost ocupate prin alegeri falsificate și a cărui legitimitate nimeni nu o crede”.

“Legitimitatea internațională a opoziției ruse ar putea deveni un factor semnificativ în cazul unei tranziții bruște a puterii.”

Prin urmare, Putin este dornic să discrediteze și să intimideze Comitetul Anti-Război, susține Hodorkovski.

El nu este singurul care are această părere. Angela Stent, director emerit al Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene al Universității Georgetown, spune: „Ei vor să întărească linia lui Putin conform căreia Occidentul încearcă să destrame Rusia.”

Kremlinul este cunoscut pentru utilizarea acestei strategii atunci când Rusia este neliniștită.

„Când simt presiunea, pur și simplu măresc numărul celor care sunt declarați agenți străini nedoriți sau extremiști”, spune Milov.

„Este răspunsul lor birocratic clasic atunci când se simt în general nesiguri cu privire la potențiala nemulțumire populară.”

Hodorkovski spune că problemele economice ale Rusiei nu provoacă încă disensiuni serioase în țară. „Populația observă problemele, dar acestea nu sunt încă grave.”

Însă sancțiunile occidentale au creat probleme semnificative pentru țară.

„Prima este rămânerea în urmă din punct de vedere tehnologic”, spune Hodorkovski. „Rusia devine din ce în ce mai arhaică, incapabilă nu numai să producă inovații, ci chiar să le adopte pe cele ale altora. Acest lucru nu este foarte vizibil pe termen scurt, dar în 10-20 de ani va duce la probleme majore.”

A doua problemă este noua dependență critică a Rusiei de China. Hodorkovski spune: „Mașina de război a lui Putin se bazează în mare măsură pe cooperarea cu RPC. Xi Jinping ar putea prăbuși economia rusă și opri războiul mâine, dacă ar dori acest lucru.”

China este o salvare pentru Rusia, deoarece îi cumpără petrolul. Dar Beijingul nu susține Moscova din toată inima.

La începutul anului 2024, China a reinstituit tarifele la importurile de cărbune rusesc. În același timp, a inundat Rusia cu importuri de oțel și mașini ieftine.

Companiile autohtone se luptă să rămână competitive. Avtovaz, compania care produce cea mai vândută mașină din Rusia, a declarat în iulie că ia în considerare trecerea la o săptămână de lucru de patru zile din cauza scăderii vânzărilor și a „dumpingului de prețuri” din străinătate.

Maxim Oreșkin, consilier economic al lui Putin, a declarat în iunie: „Modelul care a asigurat creșterea economică în ultimii ani a atins în mare măsură limita sa”.

Dezastrul deficitului

Există o altă problemă care așteaptă să se manifeste. Finanțele publice ale Rusiei se îndreaptă spre un dezastru.

Deficitul Rusiei crește vertiginos. De la începutul anului, ministerul rus al finanțelor a ridicat ținta deficitului pentru 2025 la 2,6% din PIB, de peste cinci ori mai mult decât 0,5% cât se preconiza la începutul anului și, de departe, cel mai mare deficit anual de la începutul pandemiei.

În termeni monetari, acest lucru ar însemna un deficit de 5,7 trilioane de ruble (50 de miliarde de lire sterline). Însă Institutul KSE a avertizat în septembrie că deficitul real va fi probabil și mai mare.

În trecut, guvernul folosea Fondul Național de Avere (NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar la sfârșitul anului, în decembrie. Însă rezervele se epuizează. Activele lichide din fond au scăzut de la aproape 10 trilioane de ruble înainte de începerea războiului la 4,2 trilioane.

Acoperirea deficitului înseamnă creșterea impozitelor sau împrumuturi mai mari. Rusia face ambele lucruri. Ministerul Finanțelor tocmai a anunțat o nouă serie de majorări de impozite, prevăzute pentru 2026, care includ creșterea ratei TVA de la 20% la 22% și reducerea pragului la care întreprinderile mici încep să o plătească.

De asemenea, a crescut masiv împrumuturile. Între ianuarie și august, emisiunea de obligațiuni a Rusiei a crescut cu 104% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului KSE. Emisiunea totală din acest an ar putea atinge un nivel record.

Această serie de împrumuturi este extrem de costisitoare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale rusești pe 10 ani au atins un nivel maxim de 15,2% în aprilie, cel mai ridicat din ultimele patru luni.

Raportul dintre datoria și PIB-ul Rusiei este de aproximativ 15%, doar o fracțiune din cel al Regatului Unit, unde datoria reprezintă 96% din PIB. Însă ratele dobânzilor la datoria publică rusă sunt atât de mari încât cheltuielile cu dobânzile sunt comparabile cu cele ale Regatului Unit, reprezentând 8% din bugetul său.

Se pune, de asemenea, problema numărului de obligațiuni pe care guvernul le poate vinde. Sancțiunile înseamnă că acesta nu are acces la piețele internaționale și poate contracta datorii doar pe plan intern, vânzând obligațiuni băncilor sale.

„Dacă băncile și-au utilizat toată lichiditatea pentru a acorda împrumuturi sectorului privat, acestea ar trebui să aibă mult mai puține resurse pentru a investi în datoria publică”, spune Hilgenstock.

Lovitura oportună a lui Trump

Prețurile scăzute ale petrolului au afectat atât exporturile de energie ale Rusiei, cât și veniturile fiscale din petrol și gaze, care împreună finanțează aproximativ o treime din veniturile bugetare.

Sancțiunile occidentale înseamnă că petrolul rusesc se tranzacționează cu o reducere de aproximativ 10 dolari față de țițeiul Brent. În același timp, cheltuielile guvernamentale cresc cu 20% de la an la an din cauza războiului, spune Benjamin Hilgenstock, de la Institutul KSE.

Trump a ales, așadar, un moment deosebit de dureros pentru a începe să-l preseze pe Putin.

Președintele SUA a șocat lumea prin răsturnarea politicii externe occidentale față de Ucraina după ce a ajuns la putere, apropiindu-se mult mai mult de Moscova decât de Kiev.

Trump a afirmat că a dezvoltat „o relație foarte strânsă” cu Putin, l-a invitat la un summit în Alaska și l-a acuzat pe Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, că este obstacolul în calea unui acord de pace.

Dar luna aceasta și-a schimbat tonul. Trump a declarat reporterilor în Biroul Oval: „El trebuie să rezolve cu adevărat acest război. Și știți că în Rusia există în acest moment cozi lungi la benzinării”.

Trump a devenit din ce în ce mai frustrat de lipsa de progrese a Rusiei în direcția unui acord de pace.

Relațiile s-au deteriorat luni, după ce Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, i-a spus lui Marco Rubio, secretarul de stat american, că Rusia nu va fi de acord cu un armistițiu care să înghețe liniile frontului în Ucraina. Planurile pentru o întâlnire între Trump și Putin în Ungaria au fost abandonate.

Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a anunțat miercuri sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil. Acestea au fost primele sancțiuni impuse de administrația Trump împotriva țării de la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui.

Un aspect crucial este că Casa Albă a amenințat cu sancțiuni împotriva băncilor internaționale care facilitează plățile pentru aceste exporturi, crescând riscurile pentru China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.

Prețurile petrolului au crescut cu 7% în cele două zile de după anunț, deoarece marile companii petroliere de stat chineze au suspendat achizițiile de petrol rusesc transportat pe mare, iar rafinăriile indiene au redus drastic importurile de țiței.

Acest lucru poate părea o veste bună pentru o economie precum cea a Rusiei, care este alimentată de petrol. Dar mișcarea Casei Albe a fost oportună.

Există un surplus global de petrol care va limita creșterea realistă a prețurilor. Chiar și după evoluția din ultimele zile, prețul țițeiului Brent este în continuare în scădere cu peste 13% față de începutul anului, la 65,74 dolari.

Noile sancțiuni afectează aproximativ trei milioane de barili de petrol pe zi, sau aproape jumătate din totalul exporturilor Rusiei. Bridget Payne, șefa departamentului de prognoze energetice la Oxford Economics, consideră că Rusia va găsi în continuare modalități de a-și vinde petrolul, dar va obține un preț și mai mic pentru ceea ce reușește să vândă.

„Există senzația că vântul și-a schimbat direcția”, spune Tom Keatinge, directorul centrului pentru finanțe și securitate al Royal United Services Institute, referindu-se la noile sancțiuni. „Acesta este un moment critic pentru Rusia.”

Slăbiciunea economică a Rusiei îl poate încuraja pe Trump să meargă mai departe. „Un argument important pentru care a presat Ucraina să facă compromisuri a fost că Rusia va câștiga inevitabil acest război. Așa cum a spus el fără tact la Casa Albă, «Nu aveți niciun atu»”, spune un fost diplomat american, referindu-se la conferința de presă explozivă a lui Trump de la Casa Albă din februarie. „Îi plac câștigătorii.”

Acum, s-ar putea ca Putin să fie cel care nu are niciun atu.

O presiune intensă va fi esențială dacă Trump dorește cu adevărat să oprească războiul, spune Hodorkovski.

„Toate concesii care i-ar fi putut fi oferite lui Putin au fost deja oferite. Este timpul ca Trump să joace rolul „polițistului rău”.

Se pare că exact asta face, împingând economia Rusiei la marginea prăpastiei. Trump a declarat reporterilor în Biroul Oval: „Dintr-o dată, această economie va intra în colaps”.