G4Media.ro

Procurorul general: Decizia CCR privind prescripția nu retroactivează pe principiul legii penale…

sursa foto: G4Media

Procurorul general: Decizia CCR privind prescripția nu retroactivează pe principiul legii penale mai favorabile / În dosarele de corupție, fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă se aplică decizia Curții de Justiție a UE, nu decizia CCR privind prescripția

Procurorul general al României Gabriela Scutea a trimis o circulară procurorilor din subordine în care le recomandă câteva direcții de aplicare unitară a deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 privind prescripția, potrivit adresei consultate de G4media.ro.

Astfel, procurorul general recomandă procurorilor să țină cont și să ceară instanțelor să țină cont de faptul că deciziile CCR nu retroactivează pe principiul legii penale mai favorabile. ”Examinarea efectelor neconstituţionalităţii art.155 alin.1 Cod penal nu antrenează principiul legii penale mai favorabile”, a explicat procurorul general.

Cursul prescripției răspunderii penale nu poate fi întrerupt în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022 – a concluzionat CCR în motivarea deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 privind prescripţia.

25 iunie 2018 este data intrării în vigoare a unei prime decizii CCR privind prescripţia (decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Mof pe 25 iunie 2018), iar 30 mai 2022 este data la care legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripția. Acest lucru înseamnă că, în perioada de aproape 4 ani, din 2018 până în 2022, cursul prescripţiei nu poate fi întrerupt, au explicat experţi consultaţi de G4media.ro.

Unii avocați au opinat încă că articolul 155 din Codul penal privind întreruperea prescripției este neconstituțional din momentul intrării în vigoare a noului Cod penal (1 februarie 2014) și până la data corectării sale de către legiuitor (Guvernul, prin ordonanța 71 din 30 mai 2022, ca urmare a deciziilor CCR 297 din 26 aprilie 2018 și 358 din 26 mai 2022). Dacă CCR a declarat neconstituționalitatea acestui articol, iar prescripția nu se mai poate întrerupe în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022, fiind vorba de o lege penală mai favorabilă, ea retroactivează așa că prescripția nu s-ar putea întrerupe nici în perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018, au opinat avocații.

Se invocă grozăvia că întreruperea prescripției este instituție de drept procesual penal, iar nu substanțial și deci nu se supune legii mai favorabile”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător CSM, condamnat penal pentru fraudă cu ore suplimentare.

Miza. Spre exemplu în dosarele privindu-le pe Elena Udrea și Ioana Băsescu – au explicat juriști pentru G4media.ro – prescripția a fost întreruptă în 2015 și 2016 când cele două au fost citate la DNA. Vezi detalii aici.

Dacă decizia de neconstituționalitate a articolului 155 din Codul penal privind întreruperea prescripției ar retroactiva pe principiul legii penale mai favorabile, atunci dosarele Elenei Udrea și Ioanei Băsescu ar fi prescrise.

CCR și-a încălcat propria jurisprundență. Interesant că aceiași CCR, prin decizia 443/2017, a declarat constituțional articolul 155 din Codul penal.

Termenul de prescripție reprezintă intervalul de timp în care organele judiciare își pot exercita dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și de a aplica pedepse pentru faptele comise, privite obiectiv, în ansamblul lor, și nu subiectiv, din perspectiva persoanelor care au participat la comiterea acestora. Prin urmare, împlinirea acestui termen are ca efect decăderea organelor judiciare din dreptul anterior menționat.

Așa fiind, este firesc ca îndeplinirea oricărui act de procedură în privința faptelor comise să aibă ca efect debutul unui nou termen de prescripție cu privire la ansamblul faptelor care, împreună, formează infracțiunea sau infracțiunile urmărite, până la împlinirea termenului prescripției speciale, conform art. 155 alin. (4) din Codul penal.

În cazul în care aceste infracțiuni au fost săvârșite în participație, același efect se va produce, independent de persoanele care le comit sau își aduc aportul la săvârșirea lor. Doar în acest fel poate fi atinsă finalitatea procesului penal, care constă în aflarea adevărului, principiu prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală”, arăta CCR în decizia 443/2017.

Procurorul general a recomandat și aplicarea deciziei CJUE în detrimentul deciziei CCR

În cauzele privind infracţiuni de corupţie, infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene (infracțiunile prevăzute în secțiunea 41 din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de evaziune fiscală atunci când are ca obiect sustragerea de la plata TVA și infracțiunea de contrabandă) supremația dreptului Uniunii impune continuarea urmăririi sau a judecății”, a arătat procurorul general în circulara către parchete.

Pe 21 decembrie 2021, CJUE a decis că dreptul european are întâietate în fața dreptului național, inclusiv în fața deciziilor CCR, și că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european. CJUE a concluzionat și că apare riscul de prescripție în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, a arătat CJUE.

Miza: Dacă Înalta Curte ar fi aplicat decizia CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători, ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene. Așadar, Înalta Curte a ținut cont de decizia CJUE care a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

sursa foto: G4Media

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

16 comentarii

  1. Lupta între găștile PSD și PNL se acutizează.

  2. Pare ca….. pentru infractiunile din trecut se aplica o decizie a CJEU din viitor… ma rog…justitia…

    • pare ca nu prea. explica clar articolul. iar cand ccr isi incalca propriile decizii…..nu mai e nimic de zis.

  3. Valeu, cum arata ! Tamara Dobrin in carne si oase.

    • in clipa in care o sa judeci oamenii dupa ce stiu si fac si nu dupa cum arata, poti sa fii sigur ca ai avansat in univers. pana atunci, nu prea.

  4. Asadar, „CCR și-a încălcat propria jurisprundență.” :)) Chiar se gandeste cineva la CCR ca la o intitutie in care angajatii sai dau vreo importanta legii? Aia sunt pusi acolo sa apere interesele unora. Nu legea ii preocupa, dupa cum nu datorita vreunui merit personal au ajuns in functiile alea. Ei sunt marionetele politicienilor.

  5. Eu nu inteleg sensul existentei curtii constitutionale. Singura lor activitate de la infiintare si pana acum a fost sa gaseasca tertipuri pentru a baga bete in roate procurorilor si jucatatorilor ce aveau pe rol procese de coruptie. La ce ne trebuie curte constitutionala?

  6. Ccr trebuie desființată și reînființata ca filtru anterior promulgării oricărei legi! Ea este o adevărată bomba cu ceas, în formula actuala! Sa nu uitam ca exista și un consiliu legislativ, condus de ciordache! Ccr ar trebui sa se pronunțe în maxim 5-30 zile pentru orice lege și ulterior, legea promulgata! Iar judecătorii ar trebui sa fie 10-15 profesioniști care sa dezbata on-line, contra unei remunerații! Ar trebui sa existe 30-40 membri din care calculatorul sa desemneze aleator 10 pentru fiecare lege/ordonanță!

  7. roamnia stat esuat se poate desfiinta
    transilvania autonoma fata de ungaria
    moldova mare balsoi
    dogrogea ca acum 200 ani
    oltenia sarbeasca
    hahanatul munteniei
    justitie separata in fiecare teritoriu cu pensii nespeciale si legea talionului

  8. Toate legile/OUG-urile etc ar trebui trecute prin filtrul CCR, sa fie analizate inainte de promulgare, eventual corectate de parlament, dupa care sa fie promulgate si sa ramana „batute in cuie”
    Asta ca sa nu mai avem porcarii de astea de-ale lui Dornean si a golanilor USL de acolo, in care un articol de lege e declarat constitutional in 2017 si neconstitutional in 2022 (pe aceeasi Constitutie!), ca asa sunt acum interesele mafiei PSD – PNL – UDMR – Iohannis!

  9. E incredibila usurinta cu care procurorul Romaniei propune nerespectarea deciziilor institutiei constitutionale…in act oficial… Ar trebui gasite alte solutii juridice prin care sa se ajunga la condamnare,..fara a pune judecatorii sa isi treaca in CV asa ceva… Se intalneste un judecator din Romania cu unul din Germania… Ce ai mai facut azi? Am mai nerespectat putin legea… Nu e chestie de mandrie ci de rusine… Ca judecator as da cu totii de pamant care ma pun in asa situatie…parlamentari, CCR, procurori, avocati, etc..

    • Conform tratatelor, dreptul european are întâietate în fața dreptului național, șobolan rus ce ești.

  10. Mersi pentru portretul gratuit! Fara indoiala dreptul european predomina, insa rezolvarea unui confluct juridic prin nerespectarea unor legi nationale si principii ar trebui sa fie ultima solutie, exceptionala. Evident judecatorii vor rebui sa faca. insa asta nu ceva de bine pentru sistemul juridic din Romania.

  11. Si scuze pentru gramatica… dar nu prea mai vad…si mai ales pe telefon…. dar daca nu ai inteles mesajul inseamna ca eu gresesc. Sa ai o zi buna!

  12. Pensii speciale.

    • Nu au nici o legatura pensiile speciale cu subiectul, pare o problema de lipsa de dialog real intre institutii. CCR ar trebuie sa discute chiar si informal cu procurorii, cu ICJ, cu asociatiile de judecatori si sa gaseasca alte solutii juridice. Ultina solutie sa fie ignorarea institutiei constitutionale. Oricum judecatorii sunt regii care vor decide si probabil vor scrie in hotararea judecatoreasca si de ce ttebuie sa ia o astfel de decizie..cand responsabilii de situatia creata sunt altii… CCR, etc. Cum am zis mai sus eu i as mentiona ca responsabili in hotarare deca as fi judecator….. dar nu sunt..