G4Media.ro

SURSE Cursă contra cronometru în mai multe dosare celebre după decizia CCR…

Sursa: Facebook

SURSE Cursă contra cronometru în mai multe dosare celebre după decizia CCR privind prescripţia / Dosarul Hidroelectrica privind-o pe Elena Udrea s-ar prescrie în noiembrie 2023

Cursul prescripției răspunderii penale nu poate fi întrerupt în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022 – a concluzionat CCR în motivarea deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 privind prescripţia.

25 iunie 2018 este data intrării în vigoare a unei prime decizii CCR privind prescripţia (decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Mof pe 25 iunie 2018), iar 30 mai 2022 este data la care legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripția.

Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”, a arătat CCR în motivarea deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 privind prescripţia. Vezi aici la pagina 12, paragraful 73.

Potrivit experţilor consultaţi de G4media.ro, acest lucru înseamnă că în perioada de aproape 4 ani, din 2018 până în 2022, cursul prescripţiei nu poate fi întrerupt.

Potrivit Codului penal, termenul de prescripţie înseamnă perioada în care o persoană poată fi trasă la răspundere penală (sancţionată penal/condamnată sau achitată).

Potrivit articolului 155 din Codul penal (cel care a fost vizat de filtrul de constituționalitate), cursul prescripţiei se poate întrerupe prin “îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”. În plus, „după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție”. Totuşi, termenele de prescripţie, „dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni”.

Studiu de caz: dosarul Hidroelectrica. În acest dosar, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, infracţiuni presupus comise în 2011.

Traficul de influenţă se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani, potrivit vechiului cod penal, şi de la 2 la 7 ani, potrivit noului cod penal, iar spălarea de bani – 3 – 12 ani pe vechiul cod şi 3 – 10 ani pe noul cod.

Instanţele aplică legea penală mai favorabilă, deci sunt luate în calcul maximul de 7 ani la trafic de influenţă şi cel de 10 ani la spălare de bani”, au explicat experţii consultaţi de G4media.ro.

Potrivit articolului 154 din Codul penal, termenul de prescripţie este de 8 ani, „când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani”.

Aşadar, în cazul Elenei Udrea, acest termen de prescripţie de 8 ani, pentru ambele infracțiuni, s-ar fi împlinit în 2019. “Însă cursul prescripţiei a fost întrerupt în octombrie-noiembrie 2015, când Elena Udrea a fost inculpată şi, tot atunci, a început să curgă un nou termen de prescripţie de 8 ani. Prin urmare, 2015 plus 8 ani, noul termen de prescripţie este 2023”, au explicat juriştii consultaţi de G4media.ro.

Potrivit deciziei CCR, cursul prescripţiei nu poate fi întrerupt între iunie 2018 şi mai 2022, însă în acest caz, cursul prescripţiei a fost întrerupt în octombrie-noiembrie 2015, dată de la care a început să curgă un nou termen de 8 ani, iar cursul lui nu este vizat de deciziile CCR”, au explicat experţi pentru G4media.ro.

Însă, în dosarul Hidroelectrica, instanţele nu s-au pronunţat nici măcar pe fond, darămite şi în apel. “Ar trebui ca, până în noiembrie 2023, să avem decizii atât pe fond, cât şi în apel în acest caz”, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

Studiu de caz: Ioana Băsescu. În dosarul finanţării campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, fiica lui, Ioana Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare și instigare la două infracțiuni de spălare de bani. În primă instanță, la Curtea de Apel București, Ioana Băsescu a primit 5 ani de detenție cu executare. Surse judiciare au explicat pentru G4media.ro că decizia de condamnare s-a dat în baza vechiului cod penal ”întrucât judecătorul a considerat că vechiul cod penal este legea penală mai favorabilă”.

Potrivit vechiului cod penal, delapidarea se pedepsește cu închisoare până la 15 ani, prin urmare termenul de prescripție ar fi de 10 ani. Potrivit articolului 154 alineatul b) din Codul penal, ”când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani”, termenul de prescripție este de 10 ani. În condițiile în care fapta este presupus comisă în 2009 – 2010, termenul de prescripție pentru instigare la delapidare s-ar fi împlinit în 2019 – 2020. Iar termenul de prescripție de 8 ani pentru cele două infracțiuni de spălare de bani s-ar fi împlinit în 2018 – 2019.

Însă, la fel ca la Udrea în dosarul Hidroelectrica, cursul prescripției a fost întrerupt la data inculpării din 22 septembrie 2016, când au început să curgă noi termene de prescripție de 8 ani pentru spălare de bani și 10 ani pentru delapidare. Prin urmare, au explicat juriști pentru G4media.ro, în realitate, faptele Ioanei Băsescu s-ar prescrie în 2024 și 2026.

Surse oficiale din cadrul DNA au confirmat pentru G4media.ro că, atât dosarele Elenei Udrea, cât şi ale altor inculpaţi precum Lucian Duță, sunt în interiorul termenelor de prescripție, așadar faptele nu sunt prescrise, chiar și după aplicarea deciziilor CCR privind prescripția.

În schimb, avocații inculpaților susțin că faptele clienților lor sunt deja prescrise. Avocatul Veronel Rădulescu a declarat pentru TVR că faptele imputate Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica sunt prescrise încă din 2018. „Întregul termen de prescriere a acestor fapte a expirat încă din anul 2018. În 26 mai, Curtea Constitutională nu a făcut altceva decât să întărească şi să solicite instanţelor de judecată să respecte Constituţia, spunând că textul cu privire la prescripţia specială nu mai poate fi aplicabil”, a declarat avocatul Veronel Rădulescu.

Silvia Uscov, un alt avocat al fostului ministru, a declarat la Realitatea PLUS că decizia Curții Constituționale o scapă pe Elena Udrea de două dosare.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

23 comentarii

  1. deschideti portile puscariilor,desfiintati tribunalele,economisiti din start vre 3 miliarde Euro pe an
    aceasta mascarada vodevil natura moarta cu zombie nu se mai poate numi justitie.
    repet.5 miliarde buget ministerul justitiei,1.5 miliarde ministerul public(procuratura),pensii speciale….multe altele…probabil 4 MILIARDE EURO pe an,concediati toti judecatorii si procurorii si Judecata la Stabor.E mai cinstit asa.La cum arata lucrurile se poate desfiinta si romania,cam tot acelasi lucru e.

  2. SUNT CA SI SCAPATI. SINGURUL PROIECT PENTRU romania EXECUTAT CU MAXIMA DETERMINARE, PRECIZIE SI UNIUNE ESTE „SCAPAM TOTI, RAMANEM CU TOT CE AM FURAT SI NE FACEM LEGI SA NU MAI PUTEM FI PEDEPSITI”. COMPLETARE: „SI IN CURAND HOTIILE VOR FI SECRETIZATE”.
    IAR DACA PROTESTEAZA CAREVA, DUBA SI LA PUSCARIE.

  3. Nu aveti dreptate.
    1. Termenul de prescriptie general curge de la data faptei,nu de la data cand o persoana devine suspect.

    2. In penal se aplica codul mai favorabil. Astazi cand vorbim, pentru orice inculpat, codul mai favorabil este cel din perioada 2018-2022., care nu prevede intreruperea prescriptiei. Simplu

    3. Degeaba socotiti curgerea termenului din 2014 sau 2015 (de cand au fost citate la dna), pentru ca oricum au fost citate pe articolul 155 declarat neconstitutional. Textul era neconsitutional si inainte de decizi CCR din 2018, si a fost si dupa (pt ca nu l-au corectat). Efectele de neconstitutionalitate si-au facut efectul de la 1 feb 2014 de cand a intrat in vigoare codul penal nou.
    Mai pe scurt : intre 2014 si 2022 nu a existat in codul penal, un text constitutional care sa prevada CUM SE INTRERUPE PRESCRIPTIA.

    P.s 1 : comentariul meu este pentru cine are expertiza in domeniu.

  4. Slabut.
    Rationament : cum le-a intrerupt prescriptia in 2015 , ca sa adauge inca 8 ani de atunci ? In BAZA carui articol ??? cel care era neconstitutional ???
    Ha ha ha

  5. Eu cred ca interpretarea deciziei CCR nr. 358/2022,inclusiv paragraful de referinta 73,o da instantele de judecata in raport cu continutul ei si nu conduce la incetarea procesului penal (in faza judecatii)sau la clasarea cauzei(daca ne aflam in faza de urmarire penala) pentru suspectii/inculpatii care nu au cerut si obtinut prescrierea raspunderii penale in intervalul de timp cuprins intre 25 iunie 2018 (data intrarii in vigoare a Deciziei CCR 297/2018) si 30.05.2022,data intrarii in vigoare a OUG 71/2022,la implinirea termenelor generale de prescriptie a raspunderii penale ca efect al Deciziei CCR 297/2018.E adevarat ca pe aceasta perioada fondul activ al legislatiei nu a continut vreun caz de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale,datorita neinterventiei legiuitorului de punere in acord a textului art.155 al 1 Cod penal cu Decizia CCR 297/2018 ,( asa cum se insereaza in paragraful 73 din Decizia CCR 358/2022).Dar incepand cu data de 30.05.2022 este reglementata institutia intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale prin OUG 71/2022, ceea ce inseamna ca din acest moment cursul termenului prescriptiei se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura care trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.Cazul de clasare sau achitare a procesului penal prevazut de art.16 al.1 lit f din CPP se refera la interventia prescriptiei raspunderii penale, ci nu la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale,intre cele doua notiuni juridice existand o diferenta .Interventia prescriptiei inseamna constatarea ei de catre organul judiciar prin ordonanta a organului de urmarire penala sau hotarare a instantei de judecata, la cerere sau din oficiu.Daca nu a existat o astfel de situatie in intervalul de timp referit cuprins intre 2018 si 2022, pentru ca nu s-a solicitat acest lucru si nici nu s-a invocat din oficiu,ca efect al Deciziei CCR 297/2018,la implinirea termenelor generale de prescriptie a raspunderii penale,incepand cu data de 30.05.2022 nu se mai poate face acest lucru,caci opereaza de drept textul art.155 al.1 Cod Penal astfel cum a fost modificat prin OUG 71/2022,care face sa se intrerupa cursul prescriptiei si sa opereze prescriptia speciala a raspunderii penale

  6. Dealtfel o atare interpretare este in acord si cu Decizia CCR 358/2022 a CCR-paragraful 73 pentru motivele anterior expuse.

  7. *o dau

  8. Dar ce credeaţi că CCR lucrează doar pentru o parte din FSN sau pentru tot FSN-eul (vă amintiţi cum toţi loveau în Codruţa, credeţi că au făcut-o fără să li se promită ceva?), nu sunteţi voi naivi? 😀
    Au venit cu Băse la brutărie, apoi au venit cu PeeeSeeeDeeee, iar acuma îi scapă pe toţi şi sunt pe cale să primească nişte legi faine şi să reînfiinţeze doi şi un sfert iar mai departe ştiţi povestea.
    Nu sunteţi voi naivi, nu simţiţi că sunteţi luaţi aşa cam de proşti, noi am spune că mai mult decât proşti dar o să fim finuţi şi o să spunem că sunteţi numai naivi, nu avem dreptate? 😏

    Ştiţi ce e mai haios, vreţi să ştiţi, tocmai îşi crează laţul cu propria mână partidele. 😀
    Aşa că e haios naivilor, s-a dus cu libertatea de partid că imediat vă sincronizează dirijorul ca simfonia să fie în acelaşi ritm, daaaa. 😀

    Nu sunteti voi naivi? 😀😀😀😀😀😀😀😀😀

  9. Asta-i blatul dintre Klaus si PSD. Pe de o parte au inceput sa-i condamne pe unii dintre ei sa se laude prin EU ca ei apara statul de drept, poate-poate pacalesc pe cineva, pe de alta parte isi aranjeaza portite de scapare prin CCR.
    Legile securitatii, decizia privind plagiatul, mazilirea lui CTP, etc. Incepe sa semene prea mult cu Rusia lui Putin.

  10. Eu opinez ca din 30.05.2022 organele judiciare nu mai au baza legală sa dea efecte Deciziei CCR 297/2018 căci această decizie a fost pusa in aplicare potrivit Constituției chiar dacă întârziat prin OUG 71/2022.

    • Rationamentele lui Brandon incep cu „Eu cred ca /Eu opinez ca” urmate de nonsensuri tipice sistemului juridic romanesc.

    • avand in vedere ca CJUE le-a dat cu firma in cap alora de la CCR, e destul de clar ca ce opinezi tu e un fel de „hai sa zicem ceva”.

  11. Desfiintati mizeriile astea numite justitie romaneasca (politizata), CCR etc!
    Ce e in Romania oricum nu e justitie corecta, iar CCR-ul oricum da doar decizii politice!
    Sa functioneze legea junglei, care oricum e mai corecta decat justitia PCR (PSD+PNL+UDMR+Iohannis), cu mafioti pe post de judecatori care apoi primesc si pensii speciale de la 40-50 de ani.
    Miliardele de euro care se pompeaza in asa-zisa justitie „corecta” oricum se fura si ajung tot la aceiasi mafioti, dar macar nu ne mai prefacem ca Romania e stat de drept!

  12. doua cuvinte: „pensii speciale”

  13. Nonsensuri sunt afirmatiile neargumentate sau lipsa argumentelor .Nimeni nu poate detine monopolul adevarului.Dar eu am adus argumente in sprijinul interpretarii corecte a legii,care deocamdata nu au putut fi combatute,asa ca nu-l inteleg pe preopinentul meu.

  14. *nu-i inteleg pe preopinentii mei, caci acum vad ca pe doi i-a cuprins fervoarea criticii

  15. De ce oare toate deciziile astea vin mereu in favoarea infractorilor?? In special al celor judecati pt fapte de coruptie?

  16. Deci în România s-a legiferat hoția. Bravo romanilor! Nu ne rămâne decât sa ne plângem soarta de prosti ce suntem și am permis sa se ajungă aici.

    • Știți ce nu înțeleg eu?De ce toti loviți in CCR ( ca sunt hoți ca dau decizii politice,etc)….va întreb eu …este normal ca un procuror sa Tina un dosar 10 ani in sertar?De ce dacă a avut probe nu la deferit justiției? Îți pare normal ca legea sa nu fie unitar aplicată?La unul pentru o Gaina ii dai 10 ani și la altul pentru milioane de euro ii dai 3-4 ani și nu ii recuperezi nici prejudiciul?Este normal și logic ca CCR sa își reintre in drepturi …ea statuează ce este constituțional sau nu….și punct .Nu judecători fac legea și nici procurori…ei doar o aplica … la punct și virgula .România a ajuns o tara a procurorilor și nu este normal….la fel cum anormal este ca procurorul sa stea pe același poziție cu judecătorul iar avocați in spate.Procurorul și judecătorul nu sunt egali…procurorul și avocatul sunt egali și supuși judecătorului.Asta ar fi o instanța corecta intr-o tara normala…așa cred eu nu-mi sariti cu critici

  17. Actele procedurale efectuate in perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 nu intrerup cursul prescriptiei in baza art.155 al1 din cpp caci efectele juridice ale acestui text de lege au incetat incepand cu 25 iunie 2018 in baza deciziei CCR 297/2018,potrivit art 147 al 1 din Constitutia Romaniei.Prin OUG 71/2022 nu se schimba caracterul respectivelor acte intrucat punerea in aplicare a Deciziei CCR s-a facut peste termenul de 45 de zile prevazut de Constitutia Romaniei.Dupa interventia prescriptiei nu mai este posibila punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea actiunii penale, iar organele judiciare au obligatia sa dispuna clasarea cauzei potrivit art.315 din CPP ori incetarea procesului penal in baza art.396 din CPP.

  18. A vorbit cineva ca totusi acest termen de prescriptie are o limita,prevazuta in cod,cum ca el nu poate fi intrerupt peste dublul periodei prevazuta de lege?Si atunci de ce Curtea Constitutionala spune ca textul de lege de la intreruperea cursului prescriptiei este imprevizibil si incoerent si deci neconstitutional?Cum isi permite,agatandu-se de aceste pretexte,sa blocheaza vointa legiuitorului? Care legiuitor,avand in vedere ca noul cod a redus substantial termenele de prescriptie a raspunderii penale(vezi cazul Flota)a compensat cu posibilitatea intreruperii lui prin orice act de procedura,acte care sunt prevazute in cod si deci previzibile si coerente,ca doar n-or fi anapoda puse acolo.Cam asa da de inteles aceasta curte politizata,care invoca tot timpul notiunea stat de drept,dar se pare ca statul de drept al acesteia este dupa cum vrea unul si altul si nu dupa cum prevad principiile acestuia!!!
    Altfel,CCR „a aruncat cu batul”,ca sa genereze tot felul de interpretari,subrezind astfel pozitia magistratilor in fata inculpatilor si a Constitutiei in fata opiniei publice si a ideii de dreptate,referindu-se tot timpul,cu ipocrizie nonsalanta,la conceptul general al statului de drept.