Poate Papa Leon al XIV-lea să rămână cetățean american dacă este șeful Vaticanului, un stat independent / Ce spun legile Statelor Unite

Alegerea Papei Leon al XIV-lea ca primul lider al Bisericii Catolice născut în SUA l-a ridicat în poziția extrem de rară și spinoasă din punct de vedere juridic de cetățean american care acum este și șef de stat străin, scrie Associated Press.

Născut în Chicago sub numele de Robert Prevost în 1955, noul papă a deținut în ultimul deceniu dublă cetățenie în SUA și Peru, unde a fost misionar și episcop.

În calitate de papă, Papa Leon al XIV-lea conduce atât Sfântul Scaun, organul de conducere al Bisericii Catolice, cât și Orașul Vatican, un stat independent.

Drept urmare, jurnaliștii americani se întreabă dacă poate papa să rămână cetățean american în timp ce conduce un guvern străin.

Vaticanul este considerat o națiune suverană?

Pe lângă faptul că este liderul spiritual al celor aproximativ 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume, conform bisericii, Papa Leon al XIV-lea este și șeful celei mai mici națiuni din lume.

Orașul Vatican acoperă doar 0,44 kilometri pătrați și are o populație de câteva sute de persoane. A devenit un stat independent în 1929, în temeiul unui tratat încheiat între Italia și Sfântul Scaun.

Ar putea să piardă cetățenia americană?

Americanii care lucrează pentru guverne străine nu riscă automat să își piardă cetățenia americană.

Dar Departamentul de Stat al SUA precizează pe site-ul său că poate „revizui în mod activ” statutul de cetățean al americanilor care „servesc în calitate de șef de stat străin, șef de guvern străin sau ministru străin”.

„Astfel de cazuri ridică probleme complexe de drept internațional, inclusiv probleme legate de nivelul de imunitate față de jurisdicția SUA care poate fi acordat persoanei care îndeplinește această funcție”, se arată în politică.

Departamentul de Stat a refuzat să comenteze statutul papei. Un purtător de cuvânt a declarat că departamentul nu discută cetățenia persoanelor.

Problema centrală este dacă liderii străini ar trebui să dețină cetățenia americană atunci când se bucură de o imunitate largă față de legile americane, a declarat Peter Spiro, profesor de drept la Universitatea Temple și expert în legislația privind cetățenia. O astfel de imunitate intră în conflict cu principiul constituțional conform căruia niciun cetățean american nu ar trebui să fie mai presus de lege.

Cu toate acestea, într-o decizie din 1980, Curtea Supremă a Statelor Unite a hotărât că americanii nu pot fi lăsați fără cetățenie decât dacă renunță în mod intenționat la aceasta.

„Departamentul de Stat nu presupune niciodată că intenționați să vă pierdeți cetățenia, cu excepția cazului în care spuneți în mod expres acest lucru prin procesul de renunțare”, a declarat Spiro.

Acesta a spus că ar fi greu de susținut că, devenind papă, a demonstrat intenția de a renunța la cetățenia americană.

„Cred că este foarte puțin probabil ca SUA să ia măsuri pentru a pune capăt cetățeniei papei”, a spus Spiro.

Poate papa să rămână cetățean al statului Peru?

Legislația peruană nu se opune ca Papa Leon al XIV-lea să rămână cetățean, a declarat Jorge Puch, director adjunct al arhivelor registrului la Registrul național de identificare și stare civilă din Peru.

Suveranul pontif a primit cetățenia peruană în august 2015, cu o lună înainte ca Papa Francisc să îl numească episcop de Chiclayo, în regiunea de nord a țării sud-americane. Pentru a se califica, el a trebuit să locuiască în Peru timp de cel puțin doi ani și să treacă un test de educație civică.

„Este cel mai lăudabil lucru pe care l-ar fi putut face iubitul nostru pontif suprem: Să dorească să aibă cetățenia peruană fără să fi fost peruan prin naștere”, a declarat Puch.

Toți peruvienii adulți, inclusiv cetățenii naturalizați, sunt obligați să voteze în alegeri până la vârsta de 69 de ani. Votul la alegerile prezidențiale din Peru din aprilie anul viitor nu va fi obligatoriu pentru papa. El împlinește 70 de ani în septembrie.

Și-au păstrat papii anteriori cetățenia în țările lor de origine?

Nu este clar ce s-a întâmplat cu statutul de cetățean al predecesorilor lui Papa Leon al XIV-lea odată ce au devenit papi. Aceasta nu este o informație pe care Vaticanul o dezvăluie.

Papa Francisc și-a reînnoit pașaportul în țara sa natală, Argentina, în 2014, la un an după ce a devenit papă. Papa Benedict al XVI-lea, născut în Germania, și Papa Ioan Paul al II-lea, originar din Polonia, nu au renunțat niciodată public la cetățenia din țările lor de origine.

Ioan Paul al II-lea a fost primul papă ne-italian în 455 de ani.

Margaret Susan Thompson, profesor de istorie la Universitatea Syracuse și expert în catolicismul american, a declarat că se îndoiește că Leo ar renunța la cetățenia sa americană. Dar ea crede că noul papă a trimis un mesaj atunci când și-a ținut primul discurs în italiană și spaniolă, fără să folosească limba engleză.

„Cred că vrea să sublinieze că el este papa Bisericii Catolice universale”, a spus Thompson, „și nu un american care deține această poziție”.

Au mai fost și alți cetățeni americani în funcția de lideri ai unui guvern străin?

Da. Iată câteva exemple notabile.

Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson s-a născut în New York din părinți britanici în 1964. A părăsit SUA în tinerețe și a renunțat la cetățenia americană în 2016, în timp ce ocupa funcția de ministru de externe al Regatului Unit. Johnson a devenit prim-ministru trei ani mai târziu.

Mohamed Abdullahi Mohamed era cetățean american când a fost ales președinte al Somaliei în 2017. Născut în Somalia, el s-a mutat în SUA în 1985 și a devenit cetățean în anii 1990. Mohamed a renunțat la cetățenia americană după doi ani de președinție.

Valdas Adamkus a devenit cetățean american după ce familia sa a fugit din Lituania pentru a scăpa de ocupația sovietică. S-a întors în Lituania pentru a câștiga președinția țării în 1998, la câțiva ani după prăbușirea Uniunii Sovietice. A renunțat la cetățenia americană după ce a fost ales.