Patru teme grele pe agenda Parlamentului European: Bugetul UE, noile reguli pentru transportatori, prioritățile președinției germane a Uniunii Europene și condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

Teme grele vor fi dezbătute în sesiunea plenară din 8-10 iulie a Parlamentului European: bugetul Uniunii Europene și fondul de redresare, prioritățile președinției germane a Uniunii Europene, reforma sectorului de transport rutier și, un al patrulea subiect de maximăi importanță, condiționarea fondurilor UE de respectarea statului de drept.

Președinția germană a UE. Parlamentul va dezbate miercuri după-amiază alături de cancelarul german Angela Merkel strategia și obiectivele principale ale Președinției germane în următoarele șase luni, se arată într-un comunicat al biroului de presă al Parlamentului European.

Angela Merkel va fi prezentă la ședința plenară din Bruxelles, prima sa deplasare externă de la începutul pandemiei, și se va adresa eurodeputaților în jurul orei locale 14:15 (15:15 ora României). Declarația va fi urmată de intervenții ale Ursulei von der Leyen și ale liderilor grupurilor politice.

Sub motto-ul „Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM).

Bugetul UE. În retrospectiva reuniunii Consiliului European din 19 iunie și înaintea celei din 17 iulie, deputații își vor exprima poziția privind viitoarea finanțare UE și redresarea economică.

Dezbaterea este programată miercuri, la ora locală 15.30 (16.30 ora României).

La 19 iunie, șefii de stat sau de guvern ai UE au avut un schimb de opinii, prin videoconferință, pentru a discuta planurile fondului de redresare pentru a răspunde crizei COVID-19 și un nou buget pe termen lung al UE, prezentat de Comisia Europeană la 27 mai 2020 în Parlament. Aceștia nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la o poziție comună.

Liderii UE se vor reuni din nou, față în față, la Bruxelles pe 17 iulie, pentru a încerca să ajungă la un acord bazat pe propunerile concrete pe care Charles Michel, Președintele Consiliului European, urmează să le prezinte înainte de reuniunea la nivel înalt.

Săptămână crucială pentru transportatori. Parlamentul European va susține ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Context. Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, la Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

Majoritatea ţărilor membre ale UE au fost de acord în decembrie să reformeze sectorul rutier al blocului comunitar, inclusiv să dea dreptul şoferilor de camioane care lucrează în străinătate să revină acasă la fiecare trei-patru săptămâni și să oblige camioanele implicate în transportul internaţional să revină la sediile centrale ale companiei lor la fiecare opt săptămâni.

Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Ungaria, Cipru și România au aceste reglementări și au votat împotrivă, iar Maria Britanie și Belgia s-au abținut la vot.

Revizuirea reglementărilor rutiere este promovată de statele UE mai bogate, inclusiv Franţa şi Olanda, iar disputa ameninţă să adâncească diviziunile dintre flancul estic şi cel vestic al UE, subminând unitatea blocului comunitar, afectată și așa de Brexit.

Ţările UE mai sărace din Europa de Est vor să câştige oferind servicii la preţuri mai scăzute pentru a-şi dezvolta economiile şi a prinde din urmă statele mai bogate. În timp ce camioanele şi şoferii lor traversează UE, Franţa şi alte state sunt îngrijorate că aceste practici îi afectează pe proprii lor lucrători.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Parlamentul Europea va chestiona Consiliul și Comisia, în sesiunea din 9 – 10 iulie, în legătură cu condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statul de drept, în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM).

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Negocierile cu Consiliul nu au început încă, întrucât statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la o poziție comună.

Context. Primele rapoarte pe noul mecanism privind respectarea statului de drept în UE vor fi date publicității de Comisia Europeană în luna septembrie, a anunțat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European.

Reynders a precizat că se preconizează ca rapoartele să fie legate de accesul la fondurile din bugetul Uniunii Europene. El a explicat că Comisia Europeană va propune, în cazul stabilirii unor nereguli cu privire la supremația legii, să fie sistate sau limitate fondurile din bugetul comun alocate acelor state din UE.

Citește și

EXCLUSIV Cum funcționează noul mecanism al UE de monitorizare a statului de drept pus în mișcare în România și restul statelor membre. Libertatea presei, componentă fundamentală. CCR a refuzat discuțiile cu experții europeni