Opriți jaful din companiile de stat! De ce Guvernul Bolojan trebuie să limiteze prin lege salariile și indemnizațiile nesimțite / Cum profiturile companiilor de stat sunt împărțite frățește între șefi și Consiliile de Administrație

Guvernul Bolojan are datoria față de contribuabilii corecți – împovărați deja de măsuri de austeritate – să includă în al doilea pachet de reforme anunțat pentru sfârșitul lunii o regândire profundă a modului în care funcționează companiile de stat.

G4Media.ro a documentat, în ultimele săptămâni, o serie de situații revoltătoare. În esență, vorbim despre jefuirea organizată a acestor companii prin:

• salarii uriașe, arbitrar crescute, care ajung la mii de euro pe lună
• bonusuri de zeci de mii de euro acordate fără criterii reale
• pensionări urmate de reangajări pe aceleași posturi
• indemnizații de Consilii de Administrație (CA) majorate de zeci de ori, cu aprobări formale și complicități la nivel înalt

De regulă, aceste companii decid singure și arbitrar cum își cresc salariile și beneficiile, cu acordul formal – și adesea pasiv – al autorităților de supraveghere. Membrii CA și directorii se comportă ca niște vătafi pe moșia statului: nu răspund în fața nimănui și nu dau explicații pentru risipirea banului public.

Da, legislație există. Dar ea este slabă, permisivă și plină de portițe. Iar aceste portițe trebuie închise urgent.

Cazuri care au scandalizat opinia publică:

• Nuclearelectrica. Pensii și salarii cumulate între 40.000 și 117.000 de lei lunar

G4Media.ro a dezvăluit că în Nuclearelectrica, companie strategică de stat, există zeci de angajați care încasează lunar sume uriașe din cumulul pensie + salariu. După o modificare a Contractului Colectiv de Muncă, proaspăt pensionații s-au putut întoarce la locurile de muncă fără concurs, cumulând venituri lunare uriașe.

Directorul general, Cosmin Ghiță, a încasat în 2023 peste 2,29 milioane lei brut, potrivit unui document oficial.

• Fabrica de Pulberi Făgăraș. Indemnizații CA crescute de la 1.680 lei la 19.900 lei brut lunar

Membrii CA și-au votat în aprilie 2025 o majorare de 12 ori a indemnizației. Aprobarea a venit prompt de la AMEPIP, agenția guvernamentală care ar trebui să monitorizeze performanța acestor întreprinderi publice. În realitate, agenția validează discreționar astfel de decizii.

• CFR Călători. Directorul are 11.000 euro pe lună și două apartamente în Dubai

Traian Preoteasa, directorul companiei, a declarat că are venituri de 11.000 de euro lunar, în timp ce un ministru câștigă „doar” 13.000 lei. A justificat că „nu poți conduce o scară de bloc cu banii ăștia, darămite o țară”. Asta în timp ce trenurile CFR arată ca din alt secol.

• Transgaz. 5 secretare, 9 consilieri, 7 șoferi la dispoziția directorului

Ion Sterian, șeful companiei de stat Transgaz, a încasat în 2023 venituri nete de peste 1,9 milioane de lei, în timp ce cheltuielile de personal au crescut în ultimii doi ani cu peste 150 de milioane de lei.

• Companiile subordonate primăriei Iași – 40.000–45.000 euro/an bonusuri pentru „performanță”

Patru companii subordonate Primăriei Iași, care trăiesc în proporție de 95% din comenzi publice, plătesc directorii cu salarii lunare de 3.500–4.000 de euro, plus bonusuri de până la 45.000 de euro pe an, pentru atingerea unor așa-zise „ținte de performanță”.

Ce trebuie făcut

Nu pledăm pentru manageri de stat prost plătiți. Dimpotrivă, e normal ca performanța să fie răsplătită. Dar aceste salarii și bonusuri trebuie să fie transparente, justificate, limitate.

Legea prevede că un membru CA poate primi până la 25% din salariul mediu brut per ședință, iar un director poate încasa între 6 și 12 salarii medii lunare, în funcție de performanță. Dar tocmai aici e șmecheria.

Această formulare vagă („în funcție de performanță”) este portița care legitimează abuzurile.

Mai grav, companiile de stat decid singure cât își dau, fără control extern, fără audit, fără frică de consecințe. Această anomalie trebuie eliminată.

Jaful din aceste companii este posibil și din cauza dezincriminării abuzului în serviciu de către CCR acum un deceniu. Poate e timpul să revizuim Codul Penal și să clarificăm ce înseamnă risipirea banului public în nume propriu.

Companiile de stat nu sunt Silicon Valley

Șefii lor nu pot câștiga cât bancherii, câtă vreme sunt angajați ai statului. Iar Consiliile de Administrație, populate politic, ar trebui să aibă un rol simbolic, nu să fie vaci de muls pentru clientela de partid.

În rarele cazuri în care companiile de stat au profit – Transgaz, Nuclearelectrica sau CFR – acesta nu vine dintr-un management performant, ci:

• din poziții de monopol
• din subvenții masive
• din protecție politică

În cazul CFR, de exemplu, infrastructura feroviară e într-o stare deplorabilă. Este doar o chestiune de timp până la o nouă tragedie.

România are peste 1.000 de companii de stat

Majoritatea sunt falimentare, prost conduse, dependente de bugetul public. Aceste companii sunt păstrate în viață exclusiv din interese politice, ca:

• sinecuri pentru clientela de partid
• surse de contracte păguboase
• mijloace de control local și central

AMEPIP – agentul de pază legat la ochi

În acest context, nu e întâmplător că Guvernul Ciolacu și PSD au blocat activitatea AMEPIP, super-agenția care trebuia să vegheze la buna guvernanță a companiilor publice.
Marian Neacșu, păstrat vicepremier în guvernul Bolojan, a încercat să mențină controlul politic asupra acestor companii. România riscă acum să piardă 400 de milioane de euro din PNRR pentru că nu finalizează selecția conducerii AMEPIP.

Ilie Bolojan a declarat recent, într-un interviu pentru Știrile ProTV, că AMEPIP e „o formă fără fond” care „nu a livrat nimic în afară de hârtii și pseudo-contracte de performanță”. A spus-o bine. Acum trebuie să o și reformeze.

Concluzie. Bolojan trebuie să taie robinetul

După ce a adoptat măsuri dure pentru populație (precum creșterea TVA), Guvernul Bolojan e obligat să includă în pachetul doi de reforme limitarea jafului din companiile de stat.
Acolo se pot face economii de zeci, poate sute de milioane de euro. Dacă există voință politică.