Ministrul Justiției, despre eliberarea lui Ionuț Costea și Sebastian Vlădescu: ”O situație absolut regretabilă” / Explicațiile lui Radu Marinescu

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat, în cazul punerii în libertate a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi a fostului preşedinte Eximbank Ionuţ Costea, după ce Curtea Supremă condusă de Lia Savonea i-a eliberat pe motiv de prescripție a faptelor, că este „o situaţie absolut regretabilă”, transmite News.ro.

Marinescu a explicat că cei doi condamnaţi au exercitat o cale extraordinară de atac, care nu prevedea, până la decizia Curţii Constituţionale, posibilitatea ca şi inculpatul să se plângă de faptul că în mod greşit nu i s-a încetat procesul penal pentru că intervenise prescripţia.

Anterior, doar Ministerul Public putea invoca acest lucru. Radu Marinescu a mai spus că Ministerul Justiţiei a iniţiat, imediat după decizia CCR, un proiect de lege „pentru a corecta această insuficienţă legislativă”, care a fost transmis Guvernului şi care se află acum la Parlament, transmite News.ro.

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a fost întrebat, miercuri, la Digi 24, cum s-a ajuns în situaţia ca aceeaşi instanţă supremă care îi condamnase definitiv pe Sebastian Vlădeascu şi pe Ionuţ Costea la închisoare să decidă acum punerea lor în libertate în baza unei hotărări a Curţii Constituţionale şi să constate că faptele s-au prescris.

„După cum ştiţi, noi am reuşit în activitatea de cooperare judiciară pentru a-l aduce pe domnul Costea în ţară, iar referitor la situaţia care este premisă a soluţiilor pronunţate de Îalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume decizia Curţii Constituţionale 50 din 2025, care în esenţă spunea că este greşit din punct de vedere legal să nu existe posibilitatea şi pentru inculpaţi să invoce neîncetarea procesului penal în caz de prescripţie, Ministerul Justiţiei a acţionat imediat după ce această decizie a apărut, am întocmit un proiect de lege, l-am transmis Guvernului şi în momentul de faţă este în Parlament, pentru a corecta această insuficienţă legislativă. Deci în ceea ce ne priveşte, acţionăm cu toate resursele legale tocmai pentru a încredinţa cetăţenii că facem ceea ce ţine de resorturile noastre, dar să aibă încredere în justiţie”, a declarat Radu Marinescu.

Ministrul Justiţiei a explicat că cei doi condamnaţi au exercitat, în baza deciziei CCR, o cale extraordinară de atac, cea a recursului în casatie, care poate viza hotărări definitive.

„Această cale extraordinară de atac nu prevedea, până la decizia Curţii Constituţionale 50 din 2025 (n. red. dată în 18 februarie şi publicată în Monitorul Oficial din 11 aprilie) posibilitatea ca şi inculpatul să se plângă de faptul că în mod greşit nu i s-a încetat procesul penal pentru că intervenise prescripţia. Putea doar Ministerul Public să invoce faptul că în mod greşit nu s-a încetat procesul”, a explicat Marinescu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că trebuie trase nişte concluzii, şi anume că legea trebuie aplicată „cu responsabilitate”, şi nu „sub impulsul unor evaluări de moment, poate cu o anumită pripă”.

„Trebuie să fim foarte atenţi la modul în care soluţionăm un contencios juridic, mai ales unul care este sensibil. Trebuie să avem grijă atunci când legiferăm pentru a evita eventuale ipoteze de neconstituţionalitate care pot să apară la foarte mult timp chiar după ce legea a fost adoptată. Şi în acest sens avem o responsabilitate comună ca să organizăm atât norma, cât şi aplicarea ei, într-un mod cât mai responsabil. Pentru că vedeţi ce s-a întâmplat în această evoluţie sinuoasă a legii şi a jurisprudenţei. Au fost emise acte normative de multe ori sub impulsul unor evaluări de moment, poate cu o anumită pripă, au fost declarate neconstituţionale după un anumit interval de timp, astfel că şi jurisprudenţa s-a modificat. Cunoaşteţi toate aceste lucruri care iată ne-au adus, din păcate, într-o situaţie absolut regretabilă”, a declarat Marinescu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că nu poate acuza „o componentă sau alta a segmentului public” pentru situaţia regretabilă în care s-a ajuns îna cest moment, dar că poate pleda pentru „responsabilitate” şi poate spune că ministerul „a intervenit legislativ”.

În privinţa recuperării prejudiciilor din dosarul celor doi condamnaţi, Marinescu a spus că legea „trebuie aplicată cu fermitate şi în mod corect şi obiectiv, indiferent de context”

„Dacă legea impune să se recupereze aceste prejudicii, ele trebuie categoric să fie recuperate. Chiar dacă s-a pronunţat o astfel de soluţie, prin o aplicare de decizii ale Curţii Constituţionale, prin interpretări ale legii contradictorii şi sinuoase, rămâne această chestiune care este în responsabilitatea statului român să recupereze prejudiciile. Nu ţine de resortul Ministerului Justiţiei, dar sunt convins că cei care realizează demersurile pentru punerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti au făcut şi fac acest lucru. Este esenţial să aplicăm legea şi hotărârea judecătorească”, a conchis Radu Marinescu.

De ce au fost acuzați cumnatul lui Geoană și fostul ministru

Completul care a luat decizia eliberării este format din Lia Savonea, Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean. Judecătoarea Elena Barbu a făcut opinie separată, conform surselor G4Media.

În 2018, DNA îi acuza pe fostul ministru Sebastian Vlădescu şi fostul şef Eximbank Ionuţ Costea că au primit mită 5,5 milioane de euro de la o firmă străină care reabilita calea ferată Bucureşti – Constanţa.

După condamnarea definitivă din mai 2023, Ionuț Costea, cumnatul adjunctului secretarului general NATO Mircea Geoană, a fost dat în urmărire internațională după ce nu a fost găsit la domiciliu. El fusese condamnat la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, iar fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu la 7 ani și 4 luni de închisoare.

În ianuarie 2024, Costea a fost localizat în Turcia, iar autoritățile române au cerut extrădarea lui. Ulterior, Costea a fost readus în țară în 24 iunie 2025 și încarcerat.