Jina Mahsa Amini și mișcarea de protest a femeilor iraniene a primit Premiul pentru libertatea de gândire a Parlamentului European / Tânăra a murit anul trecut după ce a fost bătută din cauză că nu respecta legile stricte privind purtarea vălului islamic

Premiul Parlamentului European pentru libertatea de gândire pe 2023 a fost acordat Jinei Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran, într-o ceremonie care a avut loc pe 12 decembrie, se arată într-un comunicat al PE. Laureatele au fost reprezentate de Saleh Nikbakht, profesor şi avocat al familiei Jinei Mahsa Amini, și de Afsoon Najafi şi Mersedeh Shahinkar, apărătoare ale drepturilor femeilor iraniene care au părăsit Iranul în 2023

• La deschiderea ceremoniei de decernare a premiului, președinta Roberta Metsola a declarat: „Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anul acesta Jinei Mahsa Amini și mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran, este un omagiu adus tuturor femeilor, bărbaţilor şi tinerilor curajoşi şi perseverenţi care, în ciuda faptului că sunt supuşi unei presiuni uriaşe, continuă să lupte pentru drepturile lor şi să ceară o schimbare. Parlamentul European vă aude şi vă sprijină. Nu sunteţi singuri.”

Jina Mahsa Amini, o tânără iraniană de 22 de ani de etnie kurdă, a fost arestată de poliția din Teheran pe 13 septembrie 2022, fiind acuzată că nu a respectat legile stricte din această țară privind purtarea vălului islamic. Ea a murit în spital, trei zile mai târziu, din cauza abuzurilor fizice la care a fost supusă în detenție. Moartea ei a provocat proteste masive în întreaga țară, care au fost conduse de femei. Sub sloganul „Femeie, Viață, Libertate”, femeile protestează, de la moartea Jinei Mahsa Amini, împotriva legii vălului islamic și a altor legi discriminatorii.

În 8 decembrie 2023, aflaţi în drum spre Franţa pentru a primi Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, părinţii şi fratele Jinei Mahsa Amini au fost opriţi de autorităţile iraniene la aeroportul din Teheran şi le-au fost confiscate paşapoartele. Ei sunt acum supuşi unei interdicţii de călătorie. Sâmbătă, 9 decembrie, preşedinta Roberta Metsola a solicitat regimului iranian să „renunţe la această decizie”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Familia a fost reprezentată la Strasbourg de avocatul acesteia, Saleh Nikbakht, care a citit mesajul transmis de mama Jinei Mahsa Amini, Mozhgan Eftekhari, în timpul ceremoniei: „Durerea Jinei mă va însoți mereu, iar ea a devenit nemuritoare pentru oamenii din întreaga lume. Cred cu tărie că numele ei, alături de cel al Ioanei d’Arc, va rămâne un simbol al libertății. Din locul natal al eternei Jina, vă transmit recunoștința mea nemărginită, precum și a familiei mele, și sper că veți rămâne hotărâți și mândri de alegerea pe care ați făcut-o. Să sperăm că nimănui nu îi va mai fi teamă să își declare libertatea.”

Context

În urma reprimării brutale a protestelor de către regimul iranian, Parlamentul European a condamnat în repetate rânduri situația dezastruoasă a drepturilor omului din această țară. În octombrie 2022, eurodeputații au cerut sancțiuni împotriva oficialilor iranieni implicați atât în moartea Jinei Mahsa Amini, cât și în reprimarea exercitată de regimul aflat la putere. În ianuarie 2023, deputații europeni au cerut mai multe sancțiuni împotriva regimului iranian.

Ei au făcut totodată apel la UE să includă Garda Revoluționară Islamică pe lista organizațiilor teroriste. În noiembrie 2023, Parlamentul a adoptat o rezoluție privind cele mai recente atacuri împotriva femeilor și a apărătorilor drepturilor femeilor din Iran, precum și detenția arbitrară a unor cetățeni UE în Iran și a solicitat crearea unui grup operativ al UE pentru a sprijini laureații Premiului Saharov și ai Premiului Nobel.

Înființat în 1988, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, denumit astfel în onoarea fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov, este decernat anual de Parlamentul European pentru a omagia persoanele și organizațiile care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

Aflați mai multe despre ceilalți finaliști ai Premiului Saharov din 2023 la acest link.