Ce spune Ministerul Public despre ultimele modificări ale PSD – ALDE la codurile penale

Ministerul Public a anunțat joi, într-un comunicat de presă, că-și exprimă preocuparea cu privire la mai multe modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală pe care PSD – ALDE le-au depus miercuri în Parlament. G4Media.ro a explicat (aici și aici) că mai multe propuneri vizează fapte pentru care sunt acuzați sau puși sub urmărire penală președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Modificările propuse, dacă vor fi adoptate de Parlament, vor face mai greu de dovedit de către procurori aceste fapte, iar cei doi înalți demnitari vor putea scăpa de unele acuzații.

„La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public își exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția, modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare,  lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară, lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi”, scrie, în comunicat, Ministerul Public.

„În acest stadiu al dezbaterii publice, Ministerul Public consideră că trebuie reevaluate cu atenție acele soluții legislative care ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale, dintre care enumerăm: imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spații publice), reducerea categoriilor de infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înșelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani ș.a.), instituirea condiției ca, în situațiile în care legea penală prevede o consecință favorabilă pentru denunțător, denunțul să fie formulat într-un anume termen pentru ca aceste consecințe să se producă, în condițiile în care o serie de infracțiuni grave ar rămâne, în lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute, clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale”, explică Ministerul Public.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

În același comunicat, Ministerul Public dă exemple de mai multe prevederi din rândul propunerilor de modificare ce, sub aparența că ar îmbunătăți actul de justiție, în realitate, îngrădesc drepturile la un proces echitabil: „Același efect negativ l-ar putea avea și o serie de prevederi care, sub aparența sporirii unor garanții procesuale, vor duce în realitate la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la restrângerea posibilităților de apărare a părților sau a subiecților procesuali principali. Pentru exemplificare, menționăm: obligativitatea începerii urmăririi față de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, coborând astfel nepermis standardul pentru formularea acuzației penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opțiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunț, extinderea cazurilor de nulitate absolută practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa etc.”.

Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a propunerilor de modificare a Codului penal „în condițiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influență în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenția pe lângă funcționarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influență) sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracțiuni de corupție sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecți care au calitatea de funcționari publici din punctul de vedere al legii penale).”.

În comunicatul de joi Ministerul Public anunță că, după consultarea procurorilor, va publica o evaluare detaliată a propunerilor de modificare a Codul penal și a Codului de procedură penală.

(Sursa foto: Facebook / Ministerul Public)