G4Media.ro

Capturile pescarilor din Deltă, în scădere din cauza colmatării canalelor și lacurilor:…

Sursa foto: Pixabay

Capturile pescarilor din Deltă, în scădere din cauza colmatării canalelor și lacurilor: „Decolmatăm canale şi aruncăm nisipul şi mâlul pe malul acestora, la prima ploaie sau la prima inundaţie tot mâlul se întoarce în canal

Cantităţile de peşte capturate de pescarii tulceni scad de la an la an, din cauza colmatării canalelor şi lacurilor, iar Administraţia Deltei susţine că doreşte să extindă populările cu şalău derulate în ultimii ani în complexul Razim-Sinoe şi în alte zone ale rezervaţiei.

Preşedintele asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban, a declarat, pentru Agerpres, că pescarii din Jurilovca au prins anul trecut doar jumătate din capturile din anii precedenţi.

„De exemplu, în 2019 şi 2020 am avut raportate undeva la 220 de tone de peşte la un număr de 45 de pescari, iar anul trecut la 60 de pescari am avut 100 de tone raportate. Deci, media ar fi undeva la 1.500 de kilograme per pescar”, a afirmat Balaban.

El a mai spus că primele capturi ale anului înregistrate de pescarii din asociaţie au fost la Marea Neagră.

„Zilele trecute, a apărut scrumbia, deşi suntem în plină iarnă. Uneori natura ne ajută. (…) În Razim-Sinoe, anumite canale care fac legătura cu Sfântu Gheorghe sunt colmatate. Canalul Dranov, la intrare, nici nu mai comunică cu braţul Sfântu Gheorghe, iar Dunavăţ s-a îngustat şi are mult material lemnos şi e foarte greu practicabil. Cu Marea Neagră, complexul nu mai are nicio legătură. Înainte se făceau decolmatări o dată la trei sau cinci ani, dar din ianuarie 2007, de când sunt preşedintele asociaţiei, nu am văzut nici un canal de centură decolmatat, iar peştele nu mai are rute de migraţie sau zone pentru reproducere”, a afirmat preşedintele asociaţiei Goloviţa.

Unii pescari îşi amintesc de cât de bogat în peşte era complexul Razim-Sinoe altădată.

„Pe la 5-6 ani, taică-meu mă ducea pe canalele din Jurilovca unde erau amenajările piscicole. Mergeam acolo şi prindeam peşte cu mâna. Dacă intrai în apă, călcai pe el. După ce au îndiguit, mergeam pe canale şi era peşte în prostie. Iarna, mergeam la copcă. Dar nu prea te lăsau, că peştele intra la iernat şi era păzit cu străşnicie de inspectorii piscicoli. Nu aveai voie să dai cu un cârlig, că se aduna peşte mult, crap, în general. Acum, canalele s-au colmatat şi nu mai are peştele pe unde să intre la iernat. Înainte se decolmatau canalele. Stuful se recolta şi nu rămânea nimic în apă. Acum, dacă nu se mai taie stuful, cel vechi de doi, trei ani rămâne în apă şi se colmatează. Razelmul peste 15 ani îl trecem cu piciorul”, a afirmat Valeri Zuda, în vârstă de 57 de ani, pescar comercial din Jurilovca.

Situaţia este similară şi în Delta Dunării, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, susţinând că lipsa intervenţiei autorităţilor a contribuit decisiv la diminuarea resursei piscicole.

„Decolmatăm canale şi aruncăm nisipul şi mâlul pe malul acestora, exact lângă apă, astfel încât, la prima ploaie sau la prima inundaţie tot nisipul şi mâlul se întoarce în canal. Decolmatăm pe ici pe colo un complex acvatic fără să finalizăm decolmatarea în întreg complexul, ca să decolmatăm din nou în doar trei patru ani aceleaşi zone, iar acum peste 80% din suprafaţa Deltei este colmatată. Lacul Obretinul Mic de la o adâncime de opt sau nouă metri acum 50 de ani a ajuns la o adâncime de 20-30 centimetri, lacul Fortuna, de la o adâncime de 8-10 metri a ajuns la o adâncime pe care au început să pască vacile şi caii, zona strict protejată Nebunu este colmatată integral şi exemplele ar continua pentru întreaga suprafaţă a Deltei”, a afirmat preşedintele FOPPDD, Dan Verbina.

El s-a arătat nemulţumit din cauza faptului că lucrări de decolmatare care s-au făcut acum aproape zece ani sunt repetate prin noile proiecte ale autorităţilor, iar în replică guvernatoarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Atena Groza, a recunoscut că proiectele de adâncire a canalelor din Deltă care se execută sau care urmează să se efectueze au aceleaşi soluţii tehnice ca cele anterioare.

„Aceasta a fost soluţia din studiul de fezabilitate. Odată cu proiectele care vor începe pe PNRR, avem în calcul să facem studiul hidrodinamicii şi este clar că nu în modul acesta vor continua lucrările de decolmatare în Deltă în următorii ani. Deocamdată, acestea sunt proiectele în derulare şi vor fi implementate aşa cum au fost făcute”, a afirmat guvernatoarea Atena Groza.

Ea a mai spus că acţiunile de populare cu şalău a complexului Razim Sinoe derulate în ultimii ani vor continua anul acesta.

„Pentru repopularea cu şalău a complexului Razim-Sinoe deja s-a demarat procedura de achiziţie a reproducătorilor. Urmează să evaluăm dacă putem şi resursele financiare ne permit să facem acţiuni similare şi în alte zone, cu alte specii, să nu ne limităm doar la Razim”, a precizat guvernatoarea Atena Groza.

sursa: Agerpres

sursa foto: Pixabay

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. a disparut datorita braconajului la curent!
    Iar interzicerea taierii stufului, a dus la colmatarea canalelor si baltilor.
    Stuful putrezit, ce ajunde pe fundul lacurilor si se transforma in hidrogen sulfurat, are implicatii dezastruoase asupra faunei. Intreb ministrii Romaniei, cati dintre voi stiu ce este hidrogenul sulfurat?
    Caa, de formula chimica, nu mai vorbim…

  2. Nu vreau să fiu răutăcios.
    Eu nu sunt membru al unui partid politic și nici fan al cuiva,dar observ că…tinerii ăștia din USR sunt ff guralivi împotriva tuturor..dar ei nu se pricep să construiască nimic. 😞😞.
    Arbd ăsta stringe tot felul de taxe..să taxeze și permisul de pescuit cu 1 leu/zi..și cu banii ăștia.. să facă repopulări..

  3. Sunt de acord să plătesc taxa de pescuit și aces in delta de 100 de Ron pe săptămână
    Cu condiția că bani să meargă în repopulari.

  4. După ce au gonit pescarii sportivi din Delta că le prind pestele au făcut rost de o alta găselniță. Delta e plina de peste , doar că până la cherhana se vinde la negru pe vaporașe și hoteluri.
    Așa e când se dau legi din birou și se distruge libertatea omului de a se relaxa in lumea asta plina de interese.

    • Sunt zeci de canale colmatate de plasele pescarilor si tot ei se plang? Sa le facem si lor niste pensii speciale ca votca loveste greu ficatul? Nu exista casa de pescar sa nu aibă la ora asta câteva kilograme de icre de stiucă… saracii.

  5. Ne meritam soarta cunosc delta de 50 ani este unul din paradisurile pierdute ale romaniei alte state puternice din vestul europei nici nu au visat asa cv ne desfiintam zi de zi ca natie

  6. Pentru colmatarea canalelor și lacurilor din Delta Dunării Romania sa mulțumească
    ” bunului vecin ” numit Ucraina … care prin efectuarea de ample lucrări de dragare a Dunării pe Brațul Chilia și supradimensionarea Brațului Bâstroe a deviat un mare volum de apa catre Ucraina . Apa care in mod natural , preponderent , se deversa in mare prin Delta Dunării de pe teritoriul României . De menționat că același ” bun vecin ” ,pentru a justifica lucrările la Brațul Bâstroe , a scufundat nava Rostock pe Canalul Sulina blocând astfel navigația, timp de mai multi ani, pe principalul braț navigabil al Dunării către Marea Neagra . Evident că din acel moment s-a redus semnificativ și volumul de apa deversat prin Delta Dunării (românească ) . Daca ne amintim și de faptul că același stat vecin și-a însușit ” Insula Șerpilor” și zona economică limitrofă ( teritorii românești ) iar cu populația de origine română din Bucovina se comporta mizerabil , fara că politicienii români sa ia atitudine , nu ne rămâne decat sa-i aclamăm strigând ” Trăiască Ukraina „… și să sperăm că nu ne vor angrena ,mai nou , in vreun război ptr.propriile lor interese .