După ce judecătorii au decis definitiv refacerea digului Carasuhat din Mahmudia, activiștii de mediu avertizează asupra unui “dezastru social și ecologic” dacă zona renaturată va fi secată, guvernatorul Deltei caută soluții

Curtea de Apel Constanța a hotărât joi menținerea sentinței prin care autoritățile din localitatea tulceană Mahmudia sunt obligate să reconstruiască digul Carasuhat, prăbușit în 2023, dar activiștii de mediu și reprezentanți ai Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”  se opun măsurii, pe care o consideră un potențial „dezastru ecologic și social” în deltă, deoarece ar seca din nou o zona umedă de aproximativ 1.000 de hectare formată după ruperea digului, notează Info Sud-Est.

• Decizia instanței, dacă ar fi pusă în aplicare, ar readuce agricultura intensivă într-o zonă care, după ruperea digului din 2023, a devenit un exemplu de dezvoltare durabilă bazată pe apă, turism și activități tradiționale”, au transmis joi reprezentanții ONG-ului de mediu World Wide Fund for Nature Romania într-un comunicat de presă.

În acest context, Bogdan Bulete, guvernatorul Deltei Dunării, a transmis într-o postare pe Facebook că, în ciuda deciziei definitive a instanței, va continua să caute soluții legale pentru a proteja “resursele acvatice vii” ale zonei care a fost inundată în 2023.

• “Ce pot să spun e că demersul început prin declararea Carasuhat ca zonă de protecție pentru resursele acvatice vii va rămâne un deziderat la care nu renunț. Cu decizia și cifrele pe masă, cu corectitudine voi iniția o discuție aici, local să vedem dacă găsim o soluție win – win și apoi să mergem mai departe cu soluțiile legale”.

Amintim că, înainte de inundațiile din 2023, o parte a terenului agricol din zona localității Mahmudia fusese deja renaturat, în urma unui proiect european, pe care reprezentanții ARBDD l-au numit un succes “impresionant”, care a contribuit semnificativ la refacerea biodiversității locale.

În urma deciziei instanței, reprezentanții WWF România au reiterat un apel pentru o soluție legată despre care susțin că ar putea împăca interesele comunității și ale agricultorilor: declararea zonei inundate – pe întreaga sa suprafață – prin Hotărâre de Guvern ca zonă de interes public major și implicit rezilierea contractelor în baza cărora se practică agricultura, cu despăgubire justă și prealabilă.

• “Această decizie ar permite despăgubirea corectă a concesionarilor agricoli și menținerea zonei în regim natural. De asemenea, această decizie este singura care are sens din punct de vedere economic, pentru că reconstruirea digului presupune costuri mai mari decât despăgubirile datorate concesionarilor.   În acest moment, păstrarea zonei umede Carasuhat este singura investiție inteligentă”, susține WWF România.

În ceea ce privește argumentul economic, activiștii de mediu susțin și că zona umedă a contribuit semnificativ la dezvoltarea turismului în zonă și chiar la o revenire a localnicilor care au emigrat în ultimii ani.

• “Din 2016 până acum, numărul pensiunilor de la Mahmudia s-a triplat. Oamenii locului se întorc din țări străine și își deschid afaceri – odată cu apa, s-a întors și viața la Mahmudia”

Citește articolul complet pe Info Sud-Est