ANALIZĂ Cele două crime care au agitat și mai mult America

Asasinarea activistului conservator Charlie Kirk într-un campus universitar din Utah și înjunghierea mortală a Irynei Zarutska, o refugiată ucraineană atacată în Charlotte (Carolina de Nord) de un afro-american cu un istoric infracțional îndelungat, au agitat spiritele în Statele Unite și au reaprins discuțiile despre libertatea de exprimare, violența politică, rasă, partizanatul media și eșecul autorităților de a rezolva problema criminalității ce face ravagii în multe din centrele urbane majore din America.

Informația pe scurt:

• Înjunghierea refugiatei ucrainene Iryna Zarutska la Charlotte și asasinarea activistului conservator Charlie Kirk în Utah au reaprins disputele despre siguranță publică și violență politică în SUA
• Cazul Zarutska a expus breșe sistemice (securitate pe transport, justiție, sănătate mintală) și alimentează discuții despre rasă, imigrație și partizanatul media
• Indiferența pasagerilor și “efectul martorului” în cazul tinerei ucise sunt simbolul unei societăți paralizate, cu instituții nepregătite să prevină astfel de atacuri
• Asasinarea lui Kirk a intensificat polarizarea în America: dreapta invocă “intoleranța stângii”, iar stânga denunță tactici de intimidare și erodarea libertății de exprimare
• Crimele au adâncit diviziunea societății americane

Înjunghiată mortal

Pe 22 august, o refugiată ucraineană în vârstă de 23 de ani, pe nume Iryna Zarutska, a fost înjunghiată mortal de un bărbat de culoare într-un tren din Charlotte, în Carolina de Nord, în timp ce se întorcea de la Zepeddie’s Pizzeria, locul unde lucra.

Incidentul violent a avut loc în trenul Blue Line, linia principală de metro ușor din Charlotte, târziu în noapte, după ce acesta a oprit în stația Scaleybark, la câțiva kilometri de centrul metropolei americane.

După ce s-a urcat în vagon, Zarutska a ales un rând liber și s-a așezat în fața unui bărbat de culoare îmbrăcat într-un hanorac roșu. La fel ca alți pasageri din apropiere, tânăra de 23 de ani ținea capul plecat, absorbită de telefonul din mâna ei.

Doar patru minute mai târziu, Decarlos Brown, pasagerul din spatele ei, a scos din un cuțit, s-a ridicat brusc și și-a trecut brațul peste scaun, înjunghiind-o mortal pe Zarutska, care s-a prins instinctiv de față și de gât înainte să cadă la podea. Brown a plecat imediat de la locul atacului.

Zarutska a murit în tren din cauza rănilor, în timp ce pasagerii din jurul ei au așteptat secunde în șir până să îi acorde ajutor. Tânăra ucraineană și bărbatul de culoare nu au avut niciun contact și nu și-au adresat niciun cuvânt înainte de atacul mortal.

Zarutska, care avea o diplomă în arte și restaurare de la Colegiul Synergy din Kiev, a părăsit Ucraina în august 2022, la șase luni după invazia Rusiei, pentru a scăpa de război.

Lonnie, un prieten de familie, a declarat că Zarutska a îndurat zilnic bombardamente în Ucraina și chinul de a nu ști “dacă vei mai trăi sau respira încă o zi.”

Ea a fugit din Ucraina împreună cu mama, sora și fratele ei și s-au stabilit în Charlotte. Zarutska se înscrisese la Rowan-Cabarrus Community College și visa să devină asistent veterinar.

“Adesea avea grijă de animalele de companie ale vecinilor, iar mulți își amintesc cu drag cum o vedeau plimbându-le prin cartier, mereu cu zâmbetul ei radiant,” a spus familia.

Potrivit CNN, Zarutska lucra într-o zonă animată din partea de sud a orașului, plină de fabrici de bere artizanale, complexe rezidențiale și cafenele. Lansarea sistemului de metrou ușor în 2007 a contribuit la dezvoltarea acestui cartier.

Tânăra ucraineană începuse să facă pași spre independență și învăța să conducă în America, a povestit familia ei.

Un criminal violent

De partea lui, Brown a fost inculpat pentru crimă de gradul întâi în legătură cu uciderea tinerei din Ucraina. Mama lui, Michelle Dewitt, a spus că Decarlos, care nu avea casă și locuia într-un adăpost local, avea un istoric de probleme de sănătate mintală și se confruntase cu dificultăți în ultimii ani.

Sora lui, Tracey Brown, a declarat că i s-a pus diagnosticul de schizofrenie și că suferea de halucinații și paranoia.

Decarlos Brown petrecuse mai mult de cinci ani în închisoare pentru jaf armat, iar sora lui a spus că, atunci când a ieșit în 2020, se schimbase. “Nu părea a fi el însuși,” a spus Tracey Brown, care a explicat că fratele ei avea dificultăți în a purta conversații simple și nu reușea să țină un loc de muncă. Uneori devenea agresiv.

De altfel, Decarlos și-a atacat sora în 2022, a spus ea pentru CNN. Bărbatul mușcat-o și a rupt balamalele unei uși de la casa ei, dar sora a decis să retragă plângerea din grijă pentru starea lui mentală. “Știam că se lupta cu ceva,” a spus Tracey Brown.

Familia lui Brown susține că a întâmpinat dificultăți în a obține ajutor pentru sănătatea lui mintală. Mama lor încercase să îl interneze pe Brown într-o instituție pe termen lung, dar încercările ei au eșuat pentru că nu era tutorele lui.

El i-a spus surorii de mai multe ori că guvernul i-a implantat un cip, a afirmat Tracey Brown. De altfel, la începutul acestui an, Brown a cerut ofițerilor să ancheteze un material “artificial” care îl controla când mânca, mergea și vorbea, arată documentele instanței.

Ofițerii i-au spus lui Brown că “problema era una medicală” și că nu se putea face mai mult. Supărat, el a sunat la numărul de urgență 911, însă a fost acuzat de folosirea abuzivă a acestuia, o infracțiune de clasa 1. Eliberarea sa a fost condiționată de o promisiune scrisă că se va prezenta la următoarea audiere, conform actelor de la instanță. Casa Albă a spus că eliberarea l-a lăsat “liber să jertfească o femeie nevinovată.”

Tracey Brown crede că fratele ei a suferit o prăbușire mentală dezastruoasă în acea noapte. Brown i-a spus mai târziu surorii că a atacat-o pe Zarutska pentru că ea îi citea gândurile. “O persoană care aude voci în cap și crede că lumea e împotriva ei, se va frânge,” a spus ea pentru CNN. “Și cred că în acea noapte, el s-a frânt.”

Observații

Atacul mortal împotriva Irynei Zarutska a provocat un val de indignare în Statele Unite, printre cele mai circulate observații fiind următoarele:

# În zilele de după difuzarea imaginilor video ale atacului care a omorât-o pe tânăra refugiată, înjunghierea și istoricul infracțional îndelungat al lui Brown – care include condamnări pentru jaf armat, furt și pătrundere prin efracție – au fost denunțate de Administrația Trump și de politicieni conservatori ca exemplu al criminalității violente care, susțin ei, bântuie multe orașe conduse de democrați din Statele Unite.

Înjunghierea mortală a lui Zarutska a devenit un strigăt de mobilizare pentru conservatorii americani pe măsură ce administrația caută să justifice trimiterea de trupe federale la Los Angeles și Washington, în timp ce președintele Donald Trump a anunțat recent că va desfășura Garda Națională în Memphis (Tennessee), invocând “criminalitatea endemică” și descriind orașul drept “profund afectat.”

“Carolina de Nord, și fiecare stat, are nevoie de LEGE ȘI ORDINE, iar numai republicanii o vor aduce!” a spus Trump pe Truth Social. El l-a numit pe Brown un “infractor de carieră.”

 

# De partea lor, primarul din Charlotte, democrata Vi Lyles, și familia lui Brown au afirmat că atacul mortal căruia i-a căzut victimă Zarutska se datorează parțial eșecurilor sistemului judiciar, care i-a permis lui Brown să revină în comunitate, în ciuda unui istoric de boli mintale și a unor condamnări pentru jaf armat, furt calificat și pătrundere prin efracție.

Familia lui Brown s-a plâns că acesta a fost abandonat atât de sistemul de justiție penală, cât și de cel medical.

Criticii au susținut însă că concentrarea exclusivă asupra bolilor mintale ignoră tensiunile rasiale care influențează modul în care sunt discutate astfel de infracțiuni.

 

# Moartea Irinei Zarutska în trenul Blue Line din Charlotte a șocat opinia publică nu doar prin brutalitatea atacului, ci și prin lipsa de reacție imediată a pasagerilor din jur. Deși unii au încercat să o ajute după ce fusese deja înjunghiată, indiferența aparentă înainte de crimă a ridicat întrebări despre pasivitatea martorilor și despre vulnerabilitatea călătorilor în transportul public.

Experții au afirmat că fenomenul poate fi explicat prin așa-numitul “efect al martorului:” cu cât sunt mai mulți oameni de față, cu atât fiecare se simte mai puțin responsabil să intervină.

În plus, frica de violență directă, riscul de a deveni următoarea victimă și teama de consecințe legale sau mediatice pot explica de ce niciun pasager nu a reacționat în fața comportamentului agitat al atacatorului. Comparat cu alte cazuri similare, reacția de neintervenție a accentuat percepția unei societăți americane tot mai paralizate, indiferentă și lipsită de reacție în fața pericolului.

Pentru mulți comentatori, această tragedie nu reflectă doar un act individual de violență, ci și eșecul unui sistem incapabil să protejeze oamenii. Lipsa de securitate în transportul public, combinată cu absența unor mecanisme eficiente de gestionare a persoanelor cu probleme mintale, a creat un context în care o refugiată care fugise de război a ajuns să își piardă viața într-un spațiu ce ar fi trebuit să fie sigur. Astfel, indiferența pasagerilor a devenit un simbol al unei societăți marcate de frică, neîncredere și slăbiciunea instituțiilor, au afirmat criticii conservatori.

 

# Deși incidentul a fost surprins de camerele de supraveghere și a provocat indignarea multor internauți atunci când a circulat online, o mare parte din presa americană a preferat să evite subiectul total sau să difuzeze doar știri laconice despre cele întâmplate.

“Tăcerea” jurnaliștilor americani din presa mainstream în cazul incidentului tragic din Charlotte (o femeie albă înjunghiată mortal de un bărbat negru) a fost criticat de conservatori, care au acuzat că relatarea mediatică tratează diferit crimele interrasiale în funcție de rasa victimei și a atacatorului. Unii comentatori conservatori au susținut că, dacă rolurile ar fi fost inversate, indignarea și relatarea națională ar fi fost mult mai intense.

Aceștia susțin că atitudinea mass-media în acest caz contrastează puternic cu cele întâmplate în vara anului 2020, când George Floyd, un bărbat afro-american cu un cazier plin, a murit după ce un polițist alb i-a ținut genunchiul pe gât aproape 10 minute. Subiectul a ținut atunci prima pagină a ziarelor și a emisiunilor de știri zile întregi.

În cazul tinerei din Ucraina, presa mainstream de peste ocean a fost arătată cu degetul pentru că, susține dreapta americană, a preferat să ignore atacul sau să evite cât mai mult să relateze despre el din cauza partizanatului ei evident.

Conservatorii afirmă că relatarea și narațiunea în cazul uciderii Irynei Zarutska au fost diferite față de alte incidente violente recente, așa cum a fost, de exemplu, cazul din 2023 din New York City, când Jordan Neely, un bărbat de culoare fără adăpost, a murit după ce a fost strangulat de Daniel Penny, un veteran alb în vârstă de 24 de ani. Penny a încercat să-l imobilizeze pe Neely după ce acesta amenințase cu moartea, în mod repetat, pasagerii din metroul în care se aflau.

Penny a fost pus sub acuzare pentru omor din culpă de gradul al doilea și omor prin neglijență criminal însă a fost achitat.

Percepția de dublu standard aplicat în cazul tinerei refugiate din Ucraina a alimentat o narațiune de indignare selectivă și aplicare inconsistentă a justiției în mass-media și politica americane.

Asasinarea unui activist

Pe 10 septembrie, activistul conservator Charlie Kirk, fondatorul organizației Turning Point USA, a fost împușcat mortal în timp ce participa la un eveniment din cadrul “The American Comeback Tour” la Utah Valley University din Orem în Utah.

Kirk a fost împușcat în gât la aproximativ 20 de minute după începerea evenimentului, în fața unui public de circa 3.000 de persoane care luau parte la o dezbatere privind problema atacurilor armate în masă din Statele Unite. Activistul conservator a fost transportat în stare critică la Timpanogos Regional Hospital, unde a fost declarat decedat în aceeași după-amiază.

Kirk, care avea 31 de ani, fondase TPUSA în 2012, cu scopul de a promova valori precum piața liberă, guvernarea limitată și libertatea individuală. Activitatea organizației se concentrează în special asupra tinerilor, prin rețele studențești și liceale, conferințe, evenimente și campanii menite să formeze o nouă generație de activiști republicani.

De-a lungul anilor, TPUSA a devenit una dintre cele mai influente organizații de dreapta din campusurile americane, fiind apropiată de mișcarea Make America Great sau MAGA a lui Donald Trump. De altfel, TPUSA – care a fost adesea criticată pentru metodele sale agresive de activism și pentru contribuția la polarizarea politică, în special prin atacurile asupra profesorilor și instituțiilor considerate woke – a jucat un rol esențial în victoria electorală a republicanului în 2024.

Într-un discurs televizat din Biroul Oval, în seara asasinatului, Trump l-a descris pe Kirk drept un “martir pentru adevăr și libertate” și a acuzat “stânga radicală” că a cultivat climatul politic ce a dus la uciderea activistului conservator, afirmând că retorica acesteia a fost “direct responsabilă de terorismul pe care îl vedem astăzi în țara noastră.”

Liderul de la Casa Albă a promis că îi va urmări pe cei responsabili, inclusiv persoane și organizații care, potrivit lui, contribuie la violența politică din Statele Unite printr-o retorică inflamatoare.

La două zile de la asasinat, Trump a declarat la emisiunea “Fox & Friends” că “radicalii din dreapta sunt adesea radicali pentru că nu vor să vadă infracționalitate.”

“Îngrijorați de graniță, ei spun: Nu vrem ca acești oameni să intre. Nu vrem să ne ardeți centrele comerciale. Nu vrem să ne împușcați oamenii în mijlocul străzii,” a spus președintele. “Radicalii din stânga sunt problema, iar ei sunt vicleni, oribili și pricepuți politic.”

În cadrul aceleiași emisiuni, Trump a anunțat că autoritățile l-au reținut pe asasinul lui Kirk. Potrivit oficialilor, acesta este Tyler Robinson, un tânăr din Utah.

Guvernatorul statului, Spencer Cox, a declarat duminică că suspectul nu cooperează cu autoritățile, dar apropiații săi o fac.

Guvernatorul republican a afirmat că autoritățile îi intervievează familia, prietenii și cunoștințele lui Tyler Robinson, care a fost arestat sub suspiciunea că l-ar fi împușcat pe Kirk la mitingul de la Utah Valley University.

Cox a adăugat că anchetatorii adună probe criminalistice și încearcă să înțeleagă mai bine motivațiile lui Robinson. “Putem confirma că, potrivit familiei și persoanelor pe care le intervievăm, el (suspectul) provine dintr-o familie conservatoare. Dar ideologia sa era foarte diferită de cea a familiei. Și asta face parte din context,” a declarat guvernatorul Cox.

Acesta a adăugat că printre cei care cooperează îndeaproape cu anchetatorii se află și colegul de apartament al lui Robinson, un partener romantic “care trece printr-un proces de tranziție de la bărbat la femeie”. Acesta nu a avut nicio cunoștință despre atac și “a fost șocat când a aflat despre el,” a spus Cox.

Guvernatorul statului Utah a confirmat, de asemenea, un raport din New York Times potrivit căruia Robinson a trimis mesaje online cunoscuților săi după asasinat.
Anchetatorii spun că Robinson i-ar fi indicat tatălui său că el este autorul atacului. Un prieten al familiei a contactat autoritățile locale.

Marți, procurorii din Utah l-au acuzat pe Tyler Robinson de crimă agravată în cazul împușcării fatale a activistului conservator.

Procurorul comitatului Utah, Jeff Gray, a declarat că intenționează să solicite condamnarea la moarte în acest caz. Robionson, care este deținut fără cauțiune, i-ar fi cerut colegului de apartament să-i șteargă mesajele în care spunea că el este asasinul lui Kirk.

De reținut

# Asasinarea lui Charlie Kirk, fondator al Turning Point USA, a evidențiat pericolul tot mai mare al violenței politice din Statele Unite și a amplificat temerile privind o destabilizare internă. Reacțiile au fost profund polarizate: liderii conservatori, precum președintele Trump și o serie de congresmeni republicani, au acuzat “stânga radicală” de incitare la ură, în timp ce alții au avertizat asupra simplificării excesive și a degradării dialogului civic.

De altfel, asasinarea lui Kirk a fost urmată de un val de reacții online controversate din partea criticilor acestuia, care l-au acuzat de retorică agresivă, de susținerea Amendamentului al 2-lea la Constituția SUA (referitor la portul de armă) și de atacuri la adresa comunității LGBTQ.

# Asasinarea lui Kirk, care, în calitate de lider al Turning Point USA, era una dintre cele mai vizibile figuri ale organizării conservatoare a tineretului american, a fost imediat prezentată de conservatori drept dovadă a intoleranței de stânga: vocile disidente nu sunt doar reduse la tăcere, ci eliminate prin violență. Acest fapt a consolidat percepția unui război ideologic în care dezacordul escaladează până la eliminare fizică.

Dreapta a reamintit că Trump însuși a supraviețuit la două tentative de asasinat anul trecut, iar membrii mișcării antifasciste Antifa recurg constant la violență împotriva adversarilor politici.

# Mulți analiști cred că crima ridică miza pentru activiștii conservatori, care pot începe să se teamă de discursuri publice, mitinguri sau organizare. Ea creează și un precedent periculos, conform căruia violența politică devine o tactică acceptabilă pentru extremiști – subminând chiar dezbaterea democratică în Statele Unite.

# Mulți din tabăra conservatoare interpretează atacul ca rezultat inevitabil al anilor de demonizare a dreptei în mass-media (văzută, în general, ca favorabilă stângii liberale) și mediul academic. La rândul lor, progresiștii se tem de un contraatac sau de folosirea narațiunii pentru a delegitima mișcările lor. În orice caz, atacul a adâncit prăpastia dintre cele două tabere și a inflamat și m ai mult tensiunile într-o Americă profund divizată.

#Moartea lui Kirk l-a ridicat la statutul de martir în cercurile conservatoare, asemenea altor figuri ucise care devin simboluri mobilizatoare. Asasinarea lui ar putea energiza activismul de bază, strângerea de fonduri și realinierea politică în jurul temelor de persecuție și rezistență.

De altfel, Turning Point USA a înregistrat o creștere masivă a solicitărilor pentru înființarea de noi filiale universitare, pe măsură ce organizația încearcă să ducă mai departe viziunea lui Charlie Kirk după asasinarea acestuia.

Andrew Kolvet, producător executiv al emisiunii “The Charlie Kirk Show,” a declarat că TPUSA a primit peste 37.000 de solicitări de la persoane care doresc să deschidă noi filiale în campusuri. Kolvet a precizat că TPUSA are în prezent 900 de filiale oficiale la nivel universitar și aproximativ 1.200 la nivel de liceu.

Kolvet, care este și purtător de cuvânt al TPUSA, a mai spus că organizația a înregistrat și o creștere a numărului de cereri de angajare.

# Asasinarea lui Kirk a scos în prim-plan și rolul mass-mediei, deoarece imaginile atacului s-au răspândit rapid online, dar și riscurile dezinformării, primele relatări despre atacator dovedindu-se false. De altfel, inclusiv șeful FBI, Kash Patel, a căzut în capcana dezinformării, grăbindu-se să declare că autoritățile l-au arestat pe atacator la fața locului, deși acest lucru nu s-a întâmplat.

El a spus pe X, în acea noapte, că “autorul atacului îngrozitor” era “în custodie”. Aproximativ 90 de minute mai târziu, șeful FBI a postat că acea persoană fusese eliberată.

# În plus, lipsa măsurilor stricte de securitate la un eveniment public major a determinat apeluri pentru reevaluarea protocoalelor de protecție a liderilor politici. Eșecul autorităților de a securiza zona a amintit de incidentul din 13 iulie 2024, când Trump – care era în acel moment candidatul Partidului Republican la Casa Albă – a supraviețuit unei tentative de asasinat în timp ce vorbea la un miting de campanie lângă Butler (Pennsylvania).

Thomas Matthew Crooks, un tânăr de 20 de ani, a tras de pe acoperișul unei clădiri din apropiere, rănindu-l pe republican la ureche. Un participant la miting a fost ucis, iar alți doi răniți grav în atentat, în urma căruia Secret Service a fost criticat intens pentru greșelile multiple făcute în acea zi.

# În plan mai larg, uciderea lui Kirk a deschis o dezbatere despre fragilitatea normelor democratice, libertatea de exprimare și ascensiunea retoricii extremiste, subliniind cum violența poate transforma brusc atât siguranța vieții publice, cât și calitatea discursului politic din SUA.

În acest context, zeci de americani au fost concediați, suspendați din funcții sau supuși oprobiului public după ce au fost acuzați că au făcut comentarii considerate nesăbuite sau insensibile despre Kirk. De exemplu, analistul politic Matthew Dowd a fost concediat de la MSNBC în urma unor remarci în direct în care l-a descris pe activistul conservator drept “una dintre cele mai divergente personalități tinere,” argumentând că “gândurile urâte duc la cuvinte urâte, ceea ce duce la acțiuni urâte.”

Iar o profesoară universitară de la Florida Atlantic University (FAU), Karen Leader, a fost supusă unor măsuri disciplinare după ce a distribuit online critici la adresa politicilor lui Kirk, inclusiv pozițiile acestuia privind rasă și drepturile LGBTQ+. Ea susține însă că nu a făcut comentarii despre asasinat, ci doar a redistribuit conținut critic despre ideile politice ale lui Kirk.

Nu este așadar de mirare că militanții pentru libertatea de exprimare îi acuză pe republicani de “tactici de intimidare” și de crearea unei “culturi a fricii” prin reprimarea opiniilor și folosirea reacției la tragedie pentru a provoca tulburări și a inflama furia îndreptată împotriva adversarilor lor politici.

O campanie dusă de figuri ale dreptei politice pentru a expune și pedepsi persoanele ale căror comentarii după asasinarea lui Kirk sunt considerate inacceptabile s-a extins pe scară largă în campusurile universitare din întreaga Americă, unde s-au luat măsuri împotriva mai multor cadre didactice și diverși angajați, dar căreia i-au căzut victime și pompieri, jurnaliști, asistente, politicieni, un angajat al Secret Service, un strateg junior de la Nasdaq și un lucrător al unei echipe importante din NFL – toate pentru postări pe rețelele sociale legate de activistul conservator ucis.

Numeroase exemple de măsuri luate în campusuri au fost evidențiate într-un articol publicat luni de Politico, inclusiv la universități din Tennessee, Carolina de Sud și Mississippi.

Concluzia. Cazurile Irynei Zarutska și al lui Charlie Kirk au scos la iveală mai multe aspecte: pe de o parte, incapacitatea instituțiilor de a proteja cetățenii și imigranții în fața criminalității și a eșecurilor din sistemul de justiție; pe de altă parte, degradarea discursului democratic până la transformarea opoziției ideologice în violență politică.

Ambele situații au fost amplificate de modul selectiv și partizan în care au fost relatate și interpretate de presa mainstream de peste ocean, subliniind rolul crucial pe care mass-media și polarizarea politică îl joacă în percepția justiției și a siguranței în Statele Unite.

Cele două incidente violente au ampificat diviziunile din America și au conturat o imagine a unei societăți în care frica, neîncrederea și intoleranța domină spațiul public. Este un val de violenta socant si care arata ca democrația americană pare din ce în ce mai vulnerabilă.

Surse: CNN, WCNC, WSOCTV, New York Post, Quilette, BBC, Wall Street Journal, Arizona Republic, CNBC, FoxNews, NBC News, ABC News, Fortune, The Guardian, Politico, kenklippenstein.com, YouTube