Victor Negrescu (PSD): PNRR-ul Guvernului reprezintă un copy-paste al proiectelor deja existente în sertarele de la ministere. Alocarea directă pentru digital este de 9,77%, mult sub ținta de 20%, o să încerce să ne aburească cu obiectivele transversale

Vicepreședintele PSD, europarlamentarul Victor Negrescu, a criticat, vineri, Planul național de Redresare și Reziliență prezentat de Guvern, afirmând că este „făcut pe picior”, „un copy-paste al proiectelor deja existente în sertarele de la ministere”, este supra-dimensionat și „ultra-birocratizat” și nu respectă țintele stabilite de Mecanismul european.

„Guvernul României încearcă ne păcălească cu un Plan Național de Redresare și Reziliență făcut pe picior. De la formă până la țintele propuse, PNRR-ul Guvernului reprezintă un copy-paste al proiectelor deja existente în sertarele de la ministere. Guvernanții nu au înțeles că PNRR nu poate fi “iepurașul de Paște” al partidelor de guvernământ pentru satisfacerea obiectivelor electorale, ci trebuie să fie o viziune de relansare pentru România. Ne-au propus de fapt un proiect ultra-birocratizat, un plan care nu poate fi implementat până la finalul lunii august 2026”, a declarat Victor Negrescu.

Europarlamentarul PSD susține că PNRR este în valoare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, care este de 29,2 miliarde de euro.

„Sumele prezentate nu sunt defalcate pe granturi și împrumuturi. Reamintim că jumătate sunt împrumuturi; sumele propuse, pentru a lua ochii partenerilor sociali și cetățenilor, nu se vor regăsi, de fapt, în forma finală pentru că planul adevărat trebuie să aibă cu 12 miliarde de euro mai puțin”, mai susține Negrescu.

În opinia sa, mecanismul de implementare al PNRR „este greoi, ultra-birocratizat” și nu ține cont „deloc de capacitatea administrativă reală”.

Alte critici ale vicepreședintelui PSD:

• „- alocarea directă pentru digital este de 9,77%, mult sub ținta de 20%. O să încerce să ne aburească cu obiectivele transversale, dar realitatea este că ținta nu este îndeplinită;
• – din suma propusă se alocă un pic peste 10% pentru educație, cât am propus, deci nu 11%, dar suma riscă să scadă după negocieri. Poate recunosc acum de unde au preluat ideea. Amuzant este că nu mai vorbim de școli verzi ci de școli înverzite;
• – procentajele repartizate pe ținte transversale nu au nicio legătură cu realitatea;
• – multe din proiectele preluate în PNRR existau deja, unele fiind deja finanțate din fonduri europene, iar transferarea lor în PNRR va conduce la blocaje importante și la scăderea absorbției pe alte surse de finanțare”.

Premierul Florin Cîțu a anunțat vineri, la finalul ședinței de guvern, că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi pus în dezbatere publică, iar săptămâna viitoare va fi adoptat mandatul de negociere cu Comisia Europeană.

„Avem azi pentru dezbatere publică un PNRR care reprezintă prioritățile României azi: alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră, rețeaua de gaze, spitale noi, măsuri sociale. Acordăm importanță tuturor priorităților, reformelor de care România are nevoie”, a declarat Florin Cîțu.

Citește și: Siegfried Mureșan: PSD a deschis un butoi cu pulbere, face politică internă cu întreg mecanismul anti-criză al UE /Decizia privind resursele trebuie ratificată, unanim, de cele 27 de state membre, altfel Mecanismul European de Redresare nu va exista pentru nicio țară

Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

Se pot finanța și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naţionale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziţie 2 luni pentru a le aproba.

Înainte ca CE să aprobe planurile naționale, Parlamentul European va avea propria evaluare şi va emite o opinie, de care Comisia „va fi obligată să țină cont”, a precizat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, co-raportor pentru Mecanismul european.

Sursa foto: Victor Negrescu / Facebook