USR face bilanţul miniştrilor săi la 2 luni de mandat – Buzoianu a declanşat reforma la Romsilva şi a salvat programul Rabla /Ţoiu a început reforma detaşărilor la MAE /Miruţă a oprit sifonări ale banului public /Moşteanu, achiziţii importante pentru apărare

Ministrul Mediului Diana Buzoianu a declanşat reforma la Romsilva şi a salvat programul Rabla, ministrul de Externe Oana Ţoiu a început reforma detaşărilor la MAE şi a avut întrevederi bilaterale cu Maia Sandu şi Volodimir Zelenski, ministrul Economiei Radu Miruţă a oprit sifonări ale banului public şi a luat măsuri ferme după ce a descoperit nereguli grave în procedurile de selecţie a conducerilor a şase companii de stat, iar ministrul Apărării Ionuţ Moşteanu a declanşat proceduri de achiziţie importante pentru apărare şi a urgentat demersurile pentru avizarea Legii apărării naţionale şi Legii pregătirii populaţiei pentru apărare, afirmă USR în bilanţul făcut miniştrilor săi la două luni de mandat, transmite News.ro.

”În cele două luni scurse de la preluarea mandatului, miniştrii USR au luat măsuri concrete pentru o mai bună funcţionare a instituţiilor din subordine, instaurarea performanţei, eliminarea risipei şi a privilegiilor. USR îşi reafirmă determinarea de a participa responsabil şi activ la guvernare, astfel încât să fie făcute reformele întârziate atât de mult timp şi să fie repusă România pe drumul cel bun”, afirmă reprezentanţii USR într-un comunicat.

Conform sursei citate, miniştrii USR au făcut deja paşi importanţi pentru eficientizarea instituţiilor din subordinea lor, pentru ”reinstaurarea normalului în funcţionarea acestora şi pentru eliminarea risipei şi a privilegiilor”.

USR prezintă lista măsurilor iniţiate de reprezentanţii săi în Executiv.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului:

–  A declanşat procedura de reorganizare şi reformă a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (incluzând reducerea de la 99 la 12 a numărului de directori, limitarea sporurilor şi a beneficiilor nejustificate);

–  A luat măsuri pentru întărirea şi eficientizarea Gărzii Naţionale de Mediu (pe de o parte, scăderea numărului de şefi simultan cu creşterea numărului de comisari în teren, pe de altă parte, dotarea personalului de control cu bodycam-uri şi drone achiziţionate prin PNRR);

– A cerut inventarierea tuturor clădirilor administrate de instituţiile din subordinea ministerului, după ce a descoperit că Administraţia Naţională „Apele Române” plăteşte o chirie lunară de 54.000 de euro, deşi a avut buget pentru cumpărarea unui sediu. Totodată, a propus mutarea „Apele Române” într-una din clădirile administrate de Romsilva, unde există suficiente spaţii nefolosite;

– A salvat programul „Rabla” pentru persoane fizice, care va fi relansat în septembrie. Ghidul de finanţare va fi pus în consultare publică zilele acestea;

– A dispus reguli mai stricte pentru controalele la gropile de gunoi, iar în urma controalelor au fost aplicate amenzi de 1,8 milioane de lei;

– A reuşit deblocarea, cu ajutorul Ministerului Finanţelor Publice, a sumei de 160 de milioane de lei, tranşă din PNRR destinată împăduririlor.

Oana Ţoiu, ministrul Afacerilor Externe:

– S-a întâlnit deja direct, faţă în faţă, cu românii din Italia, Austria, Germania, Ucraina şi Belgia pentru a înţelege direct nevoile Diasporei de la serviciile consulare;

– A făcut o prioritate din creşterea economiei prin aderarea la OCDE şi diplomaţia economică, subiectele fiind parte din agenda vizitelor bilaterale, precum şi din agenda de reforme instituţionale şi cea de întâlniri acasă cu mediul de afaceri;

– A început din prima zi de mandat reforma detaşărilor şi deschide larg uşile MAE pentru tineri care vor putea urma o carieră diplomatică bazată pe concurs;

– A avut întâlniri bilaterale cu Maia Sandu şi Volodimir Zelenski, care au contribuit la semnalul clar de prioritate pentru relaţiile de bună vecinătate şi al rolului României ca partener pentru integrarea UE;

– A organizat prima întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile şi experţi în relaţii internaţionale, afaceri europene şi ştiinţe politice din România şi din Diaspora, în vederea constituirii unui consiliu consultativ cu mediul asociativ pentru conectarea eforturilor diplomaţiei româneşti la resursele, dinamismul şi expertiza din societatea civilă.

Radu Miruţă, ministrul Economiei:

– A oprit cazuri revoltătoare de sifonare a banului public (cazul Mamaia SA, compania de stat cu 4 şefi la 3 angajaţi, respectiv cazul clădirii cu 54 de birouri de pe urma căreia statul nu a încasat niciun leu de 18 ani, deşi ea aparţinea Ministerului Economiei);

– A devoalat cheltuielile absurde de la SALROM;

– S-a asigurat că România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj;

– A început să lucreze, împreună cu ministra Mediului, la modificarea legislaţiei pentru contracararea miilor de tone de deşeuri care intră anual în România sub eticheta falsă de produse second-hand;

– A luat măsuri ferme după ce a descoperit nereguli grave în procedurile de selecţie a conducerilor a şase companii de stat şi a dispus ca verificările Corpului de control să fie extinse la toate companiile din subordinea ministerului. La finalizarea verificărilor, va sesiza Parchetul General;

– A trimis SGG propuneri de modificare a ordonanţei privind guvernanţa corporativă, astfel încât şefii să fie selectaţi pe criterii reale de competenţă, nu doar pe formalităţi birocratice. Printre modificări: extinderea criteriilor de performanţă, introducerea unei evaluări o dată la şase luni, clarificarea procedurii de anulare a selecţiilor în cazul în care sunt observate vicii, dar şi reducerea numărului membrilor consiliilor de administraţie şi pentru companiile în care s-au încheiat numirile.

Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării:

– A lansat proceduri de achiziţii importante pentru înzestrarea Armatei, una dintre condiţii fiind integrarea în economia de apărare locală;

– A semnat, alături de omologul olandez, Ruben Brekelmans, un memorandum care confirmă angajamentul comun de a permanentiza Centrul de Instruire F-16 din România. 18 aeronave F-16 din dotarea Regatului Ţărilor de Jos vor fi donate României;

– A avut întrevederi cu oficiali europeni şi americani în scopul întăririi capacităţilor de apărare ale României, în contextul provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre şi al evoluţiilor recente de pe flancul estic al NATO;

– , astfel încât acestea să poată fi, în sfârşit, trimise Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. Una dintre modificările aduse vizează posibilitatea ca persoanele care doresc să poată participa la sesiuni de pregătire de patru luni, după care să devină rezervişti pentru Armata Română, chiar şi angajaţi ai acesteia.