Asul lui Trump: de ce a cedat Netanyahu în dosarul Gaza

Președintele Donald Trump l-a criticat dur pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și i-a spus să nu fie “atât de al naibii de negativ,” după ce acesta s-a declarat pesimist că Hamas ar accepta părți-cheie din acordul său de pace pentru Gaza. Schimbul tranșant de replici a avut loc când Trump l-a sunat pe Netanyahu vinerea trecută, la scurt timp după ce gruparea teroristă a răspuns planului american privind sfârșitul războiului în enclava palestiniană. Analiștii americani cred că Trump l-a presat pe Netanyahu cu succes, iar dacă negocierile actuale dintre Israel și Hamas vor da rezultate, liderul de la Casa Albă ar trebui să aplice în continuare aceeași rețetă în ce privește relația cu șeful executivului de la Ierusalim.

Informația pe scurt:

·        Trump l-a presat direct pe premierul Netanyahu (inclusiv într-un apel telefonic în care i-a reproșat “negativismul”) pentru a accepta și implementa planul american de pace în Gaza.

·        Planul în 20 de puncte prevede armistițiu imediat, predarea tuturor ostaticilor în 72 de ore, eliberări de prizonieri palestinieni, demilitarizarea Gazei și o administrare temporară tehnocrată sub supraveghere internațională, cu reconstrucție economică.

·        După presiunile publice ale lui Trump și în pofida poziției sale intrasigente, Netanyahu a oprit loviturile aeriene pentru a pregăti prima fază a planului și a trimis negociatori la Cairo.

·        Presa americană: Trump are pârghii semnificative asupra lui Netanyahu și își urmărește propria agendă tranzacțională; continuarea presiunii sale ar putea fi decisivă pentru un acord, dar rezultatul rămâne incert.

Contextul

La doi ani de la atacul teroriștilor Hamas împotriva statului evreu, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice, ultima săptămână a fost marcată de o serie de evenimente majore.

Luni, președintele Trump a prezentat un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului din Gaza, descriindu-l ca pe un ultimatum nenegociabil adresat Hamas.

Propunerea începe cu un armistițiu imediat: dacă părțile acceptă cadrul, luptele se opresc, liniile se “îngheață,” iar în 72 de ore de la acceptarea publică de către Israel toți ostaticii – în viață și decedați – sunt predați statului evreu. Ulterior, Israelul ar elibera circa 1.950 de prizonieri palestinieni (inclusiv 250 cu pedepse pe viață) și ar retrage treptat trupele în funcție de îndeplinirea unor repere de securitate. Oficialii israelieni cred că în teritoriul palestinian sunt încă deținuți 48 de ostatici de către gruparea teroristă, dintre care doar 20 se presupune că mai sunt în viață.

Planul cere demilitarizarea Gazei și înlăturarea Hamas din orice rol de guvernare, dar oferă amnistie și ieșire sigură pentru membrii grupării care renunță la violență și își predau armele.

Administrarea temporară a Gazei ar fi preluată de un comitet tehnocrat palestinian, aflat sub supravegherea unui “Board of Peace” internațional prezidat de Trump (cu personalități propuse precum Tony Blair), la care se va adăuga o forță internațională de stabilizare care să ajute la securitate, controlul frontierelor și formarea unei poliții locale verificate.

În paralel, planul prevede un pachet de reconstrucție și dezvoltare economică (inclusiv o zonă economică specială), cu reluarea fluxurilor umanitare prin agenții neutre și fără strămutare forțată a populației. Obiectivul declarat este o Gaza “deradicalizată” și fără infrastructură militară, cu garanții regionale că nu va reprezenta o amenințare.

Vineri, Hamas a spus că ar lua în considerare discutarea primelor 10 puncte ale planului, inclusiv eliberarea ostaticilor din custodia lor, însă a evitat să vorbească despre restul punctelor, inclusiv predarea armelor.

Trump a acceptat cu entuziasm acest răspuns reținut, declarând pe Truth Social că “cred că (Hamas) sunt pregătiți pentru o PACE de durată.”

Liderul american l-a presat și pe Netanyahu să meargă în această direcție. “Israelul trebuie să oprească imediat bombardamentele asupra Gazei, astfel încât să putem scoate Ostaticii în siguranță și rapid,” a mai cerut Trump în acea postare, publicată la 17:14, ora Coastei de Est, vineri – adică după miezul nopții la Ierusalim.

În fața acestei directive prezidențiale, premierul israelian a consimțit prompt. În martie, după încheierea armistițiului precedent din Gaza, Netanyahu promisese că Israelul va purta negocieri cu Hamas doar “sub foc” – adică nu va înceta acțiunile militare înainte de încheierea unui acord diplomatic.

Sâmbătă însă, liderul israelian și-a schimbat tonul. Israelul a început să oprească operațiunile ofensive în enclava palestiniană, în special în jurul orașului Gaza, ținta principală a actualului efort de război. În același timp, șeful executivului israelian a făcut planuri să trimită negociatori la Cairo pentru discuții cu militanții islamiști.

Comentând pe marginea acestor evenimente, The Atlantic a scris că “Trump l-a presat cu succes pe Netanyahu – iar dacă această ultimă rundă de discuții urmează să dea rezultate,” liderul american va trebui să aplice în continuare aceeași strategie. Asta pentru că, în pofida proclamațiilor încrezătoare ale președintelui despre pace, un acord e departe de a fi garantat.

Comentatorii de peste ocean cred că, de exemplu, Hamas poate foarte ușor să zădărnicească procesul fragil refuzând să elibereze toți ostaticii sau încălcând în alt fel angajamentele față de Trump și statele mediatoare. Aceasta în condițiile în care, potrivit indformațiilor, organizația teroristă este divizată între liderii săi din străinătate, care vor să accepte termenii lui Trump (deși influența lor este limitată, deoarece nu au control asupra ostaticilor pe care gruparea teroristă îi ține captivi), și liderii din Gaza, care nu vor, potrivit WSJ.

De exemplu, BBC a relatat despre șeful aripii militare a Hamas din Gaza, care a indicat că nu este de acord cu noul plan american de încetare a focului.

Potrivit surselor, Izz al-Din al-Haddad consideră că planul a fost conceput pentru a anihila Hamas, indiferent dacă gruparea îl acceptă sau nu, și este, prin urmare, hotărât să continue lupta.

Un alt obstacol pentru unii membri ai Hamas este faptul că planul le cere să predea toți ostaticii în primele 72 de ore ale încetării focului – ceea ce i-ar lăsa fără singura lor monedă de schimb.

Chiar și cu garanția lui Trump că Israelul ar respecta termenii, în interiorul grupării teroriste persistă neîncrederea că Israelul nu își va relua operațiunile militare odată ce ar primi ostaticii – mai ales după ce,  luna trecută, statul evreu a încercat să asasineze conducerea Hamas la Doha, printr-un atac aerian, sfidând astfel SUA.

BBC precizează că, de asemenea, unii lideri Hamas se opun desfășurării în Gaza, de către SUA și statele arabe, a ceea ce planul lui Trump descrie drept “o Forță Internațională Temporară de Stabilizare,” pe care o văd ca pe o nouă formă de ocupație.

În același timp, în ceea ce privește partea israeliană, Netanyahu se confruntă deja cu o răzvrătire în rândul membrilor de extremă dreapta ai coaliției sale, care doresc alungarea palestinienilor din Gaza și amenință să-i dărâme guvernul dacă războiul se încheie.

Cei de la Atlantic, o publicație de stânga care îl critică constant pe liderul republican, au scris că “astăzi, Trump este singurul actor care poate contrabalansa acești radicali și îl poate constrânge pe Netanyahu să facă alegeri diferite, schimbându-i stimulentele. Așa cum a arătat în weekend, președintele are o pârghie extraordinară asupra liderului israelian – trebuie doar să o folosească.” 

Critici dure

Acesta este contextul în care președintele Trump l-a forțat pe premierul israelian să accepte planul său de pace.

Cum a reușit Trump să facă asta? Potrivit Axios, liderul de la Casa Albă l-a criticat dur pe Netanyahu și i-a spus să nu fie “atât de al naibii de negativ” în ceea ce privește posibilitatea ca Hamas să accepte părți-cheie din planul său de pace pentru Gaza.

Schimbul tranșant de replici a avut loc când Trump l-a sunat pe Netanyahu vinerea trecută, la scurt timp după ce gruparea militantă a răspuns în sfârșit planului său de pace, a declarat pentru New York Post o sursă apropiată de Casa Albă.

Deși Trump a văzut evoluția drept o mare victorie în contextul eforturilor sale de a opri războiul din Gaza, se spune că Netanyahu a încercat să minimalizeze răspunsul grupării teroriste. Bibi i-ar fi spus lui Trump că “nu e nimic de sărbătorit și că asta nu înseamnă nimic,” a declarat pentru Axios un oficial american la curent cu discuția.“Nu știu de ce ești mereu atât de al naibii de negativ. Asta e o victorie. Accept-o,” i-ar fi răspuns Trump.

Potrivit sursei, Trump s-a plâns și că “Bibi încearcă mereu să-i înjunghie (saboteze) înțelegerile.”

În consultări private vineri, Netanyahu a subliniat de altfel că vede răspunsul Hamas drept o respingere a planului lui Trump. El a spus că dorește să se coordoneze cu SUA în privința reacției, pentru a evita narațiunea că Hamas ar fi răspuns pozitiv, a declarat pentru Axios un oficial israelian.

Starea de spirit a lui Trump a fost însă cu totul alta. El fusese îngrijorat că Hamas va respinge planul din capul locului și a văzut răspunsul grupării palestiniene ca pe o deschidere către un acord, a spus un înalt oficial american.

Când Trump l-a sunat pe Netanyahu, reacția precaută a premierului israelian nu a fost ceea ce Trump aștepta, au spus cei doi oficiali americani. De aici și replica dură a lui Trump.

Liderul republican a vorbit despre convorbirea cu Netanyahu și într-un scurt interviu acordat Axios sâmbătă, spunând că i-a transmis lui Netanyahu că aceasta este “șansa lui de victorie” și că, în cele din urmă, premierul israelian a acceptat termenii. 

“(Bibi) a fost de acord cu asta. Trebuie să fie de acord. Nu are de ales. Cu mine, trebuie să fii de acord,” a spus Trump.

“Planul nostru a fost primit foarte bine – fiecare țară din lume e de acord. Bibi e de acord. Hamas a mers mult înainte – vor să o facă. Acum trebuie să închidem acest lucru,” a spus Trump.

Liderul american a spus că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost “foarte de ajutor” în a presa Hamas să avanseze cu eliberarea ostaticilor. “Erdogan a ajutat mult. Este un tip dur, dar este prietenul meu și a fost grozav,” a spus Trump.

El a declarat pentru Axios că războiul din Gaza a izolat Israelul pe plan internațional și a subliniat că unul dintre obiectivele sale, punând capăt conflictului, este să refacă poziția internațională a Israelului.

“Bibi a dus treaba foarte departe și Israelul a pierdut mult sprijin în lume. Acum eu o să recâștig tot acel sprijin,” a spus Trump. (Peste 67.000 de palestinieni ar fi fost uciși în război, potrivit datelor neverificate ale Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas).

La scurt timp după convorbirea cu Netanyahu, Trump a emis o declarație prin care cerea Israelului să oprească loviturile aeriene în Gaza.  Trei ore mai târziu, Netanyahu a dat ordinul ca bombardamentele să se oprească. Biroul lui Netanyahu a confirmat că premierul a oprit ofensiva Israelului pentru “a pregăti implementarea imediată a primei faze a Planului Trump pentru eliberarea imediată a tuturor ostaticilor.”

De partea lor, consilierii lui Netanyahu au subliniat sâmbătă că el și președintele au fost pe deplin înțeleși. Netanyahu a înregistrat un mesaj video în care l-a lăudat pe Trump și a accentuat părțile din declarațiile recente ale acestuia cu care este de acord.

Un oficial american a spus că dinamica dintre ei, în apelul de vineri, a fost mult mai tensionată și că Trump a fost iritat de scepticismul premierului israelian. În pofida discuției “dure și ferme,” ambii oficiali americani au subliniat că cei doi au reușit să ajungă la o înțelegere. “În cele din urmă, președintele Trump vrea pace, și asta este cel mai important. Administrația deja lucrează îndeaproape cu Israelul pentru a realiza acest lucru”, a spus unul dintre oficiali.

Pe Truth Social, Trump și-a exprimat aprecierea pentru decizia Israelului de a opri “temporar” bombardamentele “pentru a da o șansă finalizării acordului de eliberare a ostaticilor și de pace.”

El a cerut apoi Hamas să “se miște rapid” spre eliberarea ostaticilor, altfel înțelegerea va fi retrasă.
“Nu voi tolera amânări, despre care mulți cred că se vor întâmpla, și nici vreun rezultat în care Gaza să reprezinte din nou o amenințare. Hai să ducem asta la bun sfârșit, RAPID. Toată lumea va fi tratată corect!” a spus Trump.

Detaliile convorbirii dintrre Trump și Netanyahu au apărut în timp ce Israelul și Hamas urmau să înceapă luni negocieri indirecte în Egipt, după ce ambele părți au semnalat sprijin pentru planul de pace al lui Trump. O delegație Hamas condusă de principalul negociator Khalil al-Hayya – una dintre țintele unei tentative de asasinat israeliene la Doha, în Qatar, luna trecută – a sosit la Cairo duminică seara.

La discuțiile de la Sharm-el-Sheik participă, de asemenea, trimisul special al SUA Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și ministrul de externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani.

Experții preconizează că prima fază a discuțiilor se va concentra pe eliberarea ostaticilor în schimbul palestinienilor încarcerați în Israel. “Mi s-a spus că prima fază ar trebui să se încheie săptămâna aceasta și le cer tuturor să SE MIȘTE RAPID,” a spus Trump într-o postare pe Truth Social. 

Președintele american a adăugat că “timpul este esențial, altfel va urma o vărsare masivă de sânge.”

Vorbind mai devreme cu reporterii, Trump a spus că crede că eliberarea ostaticilor va începe “foarte curând.”

Întrebat despre flexibilitatea planului său de pace, Trump a declarat: “nu avem nevoie de flexibilitate, pentru că toată lumea a fost, în mare, de acord cu el, dar vor exista întotdeauna unele schimbări.”

“Este o înțelegere grozavă pentru Israel, o înțelegere grozavă pentru întreaga lume arabă, pentru lumea musulmană și pentru lume, așa că suntem foarte mulțumiți de ea,” a adăugat el.

Nu este clar însă cât vor dura discuțiile.

Netanyahu a spus că vor fi “limitate la câteva zile, maximum,” însă oficiali Hamas au avertizat că ar putea fi nevoie de mai mult timp pentru a localiza trupurile ostaticilor îngropați sub dărâmături.

Semnificații

Cum poate fi interpretată însă atitudinea agresivă pe care Trump a adoptat-o față de premierul Netanyahu, unul dintre aliații și prietenii săi cei mai importanți?

În primul rând, așa cum a scris Axios, schimbul de replici arată cât de hotărât este Trump să treacă peste rezervele lui Netanyahu și să-l convingă să pună capăt războiului dacă Hamas va accepta înțelegerea.

Mesajele publice ale lui Trump și eforturile diplomatice din culise au adus Israelul și gruparea Hamas mai aproape ca oricând de încheierea unui război care a început exact acum doi ani, odată cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

În al doilea rând, Trump arată că vrea într-adevăr să pună capăt războiului din Gaza, una dintre promisiunile sale de campanie. Obținerea unui acord în acest conflict ar cimnenta reputația sa de făuritor de pace, așa cum a reieșit și din discursul pe care președintele american l-a ținut recent în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York.

Referindu-se la diferitele războaie care i-au marcat primele luni din acest mandat la Casa Albă, Trump și-a reiterat atunci afirmațiile că a încheiat șapte conflicte la nivel mondial și a criticat ONU pentru că nu a oferit ajutor, după cum a scris G4Media.

El și-a revendicat meritele pentru acorduri de pace între Armenia și Azerbaidjan, Cambodgia și Thailanda, Israel și Iran, India și Pakistan, Rwanda și Republica Democratică Congo, Egipt și Etiopia, Serbia și Kosovo.

“Am încheiat șapte războaie, am tratat cu liderii fiecărei țări și nu am primit nici măcar un telefon de la ONU să ajute la finalizarea acordurilor,” a spus el, înainte de a lansa un atac tăios la adresa forului mondial.

În al treilea rând, schimbul de replici dintre Trump și Netanyahu, precum și presiunile făcute de liderul american demonstrează că acesta are toți așii în ceea ce privește relația cu premierul de la Ierusalim.

“Trump nu i-a fost niciodată dator lui Netanyahu. Situația inversă e adevărată: Netanyahu i-a fost dator lui Trump,” a scris The Atlantic. Revista a amintit că, de ani de zile, Netanyahu și-a prezentat alianța cu președintele american ca pe un atu electoral. Netanyahu a împodobit chiar clădiri cu fotografii în care apărea alături de Trump, pe panouri uriașe în tot Israelul.

Însă în condițiile în care israelienii se vor prezenta la vot la sfârșitul lui 2026, premierul nu-și poate permite un conflict public cu președintele american fără să-și contrazică propria teză electorală. Asta înseamnă că Netanyahu nu doar că trebuie să accepte ordinele lui Trump; trebuie să le prezinte ca fiind ideile lui – altfel riscă să spulbere mitul pe care l-a construit în jurul său, au scris analiștii americani.

În acest context, The Atlantic a precizat că Trump nu l-a forțat doar pe Netanyahu să facă recent un viraj brusc în dosarul Gaza. În ultimele șase luni, liderul american l-a determinat pe premierul israelian să anuleze un contraatac major în Iran, a spus public că “nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania,” a negociat eliberarea unui ostatic american din mâinile Hamas pe la spatele lui Netanyahu și l-a făcut pe liderul israelian să-și ceară scuze Qatarului după ce avioanele trimise de acesta au încercat să-i elimine pe liderii Hamas la Doha.

Mai mult, săptămâna trecută, Trump a semnat un ordin executiv care acordă garanții de securitate la nivel NATO emiratului Qatar, gazda conducerii Hamas din străinătate, într-un gest neobișnuit care, foarte probabil, a iritat guvernul de la Ierusalim.

Ziariștii americani scriu că toate acestea demonstrează că Trump nu este și nu a fost niciodată pionul lui Netanyahu. El este ceea ce a fost mereu: un politician tranzacțional care conduce o coaliție în mare parte pro-Israel, dar este strâns legat și de o serie de state arabe, inclusiv Arabia Saudită și Qatar, atât din motive de afaceri, cât și geopolitice.

Agenda lui Trump este doar a lui. Președintele american a demonstrat în repetate rânduri că, atunci când acționează în Orientul Mijlociu, el urmărește interesele sale și ale susținătorilor săi și nu îndeplinește lista de dorințe a dreptei israeliene, a scris The Atlantic.

Cu alte cuvinte, Netanyahu depinde politic de Trump, nu invers. Mult timp, premierul israelian și-a construit capitalul electoral pozând drept “omul lui Trump,” ceea ce îl constrânge acum să evite un conflict deschis cu președintele american și chiar să prezinte drept propriile sale idei directivele venite de la Washington. Presiunile venite din partea președintelui american fac însă ca poziția lui Netanyahu să se erodeze, iar acesta este nevoit să se alinieze constant la inițiativele lui Trump pentru a-și salva nu doar imaginea, ci și scaunul de lider.

Surse: The Guardian, New York Post, BBC, Times of Isrrael, Wall Street Journal, The Atlantic, Axios, Politico, Truth Social