Ura istorică dintre Polonia și Rusia: Țara pe care rușii au dezmembrat-o de două ori, dar n-au reușit să o supună niciodată (analiză)

• Chiar dacă Polonia și Rusia provin din fondul istoric comun slav, aproape că nu există niciun moment istoric de apropiere, de înțelegere și de colaborare între cele două spații și țări. Istoria a separat Polonia de Rusia încă din Evul Mediu, iar fondul despărțirii nu are legătură doar cu diferența confesională, între catolicism și ortodoxie, arată o analiză a istoricului Florin Anghel, specializat în istoria Poloniei, pentru Info Sud-Est.
• Dacă Polonia a fost conectată permanent de centrele de putere, de cultură și de civilizație ale Occidentului, râvnind la statutul unui arbitru regional în secolele XV-XVIII, Rusia a ales izolarea de Europa și relațiile de adversitate cu toate vecinătățile, proiectând a construi mai degrabă un imperiu decât un stat.
• Dar ciocnirile dintre Polonia și Rusia nu au fost doar de natură militară, politică sau diplomatică.

Polonia și Napoleon Bonaparte, singurele forțe care au ocupat Kremlinul

Polonia și Napoleon Bonaparte al Franței sunt singurele forțe care au ocupat Kremlinul de-a lungul istoriei, în ultimii 400 de ani. Spre deosebire de francez, polonii au instalat la Kremlin chiar și un țar, până când s-au retras, în 1612.

De atunci, Polonia a mai administrat Moscovei o înfrângere istorică, cea din 1920, în urma căreia comunismul a fost stopat la frontierele noilor state apărute după dezmembrarea Imperiului Rus. La rândul ei, Rusia a marcat relația cu Polonia prin eforturi militare consistente de lichidare a statalității și identității naționale a acesteia. La sfârșitul secolului al XVIII-lea jumătatea răsăriteană a Poloniei (inclusiv Varșovia) a fost anexată de Rusia, la 17 septembrie 1939, după o înțelegere secretă cu Hitler, Stalin a ocupat aceeași jumătate de țară polonă iar în 1944-1945 Armata Roșie a ocupat și dezmembrat ceea ce reprezentase Polonia independentă de după 1918. Acest lucru s-a întâmplat după ce, la Katyn, în 1940, peste 40.000 de ofițeri și soldați poloni, cei mai mulți absolvenți de studii superioare, au fost masacrați din ordinul direct al lui Stalin. În 2010, președintele Poloniei, Lech Kaczyński și-a pierdut viața la Smolensk, în Rusia, într-un accident aviatic pe care forțe politice din Polonia l-au atribuit Rusiei. Între timp, după ce a devenit membră NATO, guvernele de la Varșovia au solicitat în mod repetat să găzduiască arme nucleare americane, drept un scut mai bun de securitate în fața amenințărilor Moscovei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Iar din 24 februarie 2022, de când președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, Polonia se află pe linia frontului cel mai vocal din NATO în favoarea susținerii necondiționate a autorităților de la Kiev.

Ce îi separă pe ruși de poloni?

Chiar dacă ambele popoare și state provin din fondul istoric comun slav, aproape că nu există niciun moment istoric de apropiere, de înțelegere și de colaborare între cele două spații și țări. Istoria a separat Polonia de Rusia încă din Evul Mediu, iar fondul despărțirii nu are legătură doar cu diferența confesională, între catolicism și ortodoxie. Dacă Polonia a fost conectată permanent de centrele de putere, de cultură și de civilizație ale Occidentului, râvnind la statutul unui arbitru regional în secolele XV-XVIII, Rusia a ales izolarea de Europa și relațiile de adversitate cu toate vecinătățile, proiectând a construi mai degrabă un imperiu decât un stat.

• Citește integral pe Info Sud-Est.