ANALIZĂ Tomahawk, noua linie roșie a Moscovei: poate Rusia să le doboare?

Deși Rusia ar putea probabil să doboare unele rachete Tomahawk pe care ucrainenii le-ar lansa împotriva forțelor sale, altele ar reuși să pătrundă prin apărarea sa antiaeriană, susțin experți străini, care vorbesc despre îmbunătățirile aduse de Moscova sistemelor sale defensive. Kremlinul avertizează asupra unor consecințe grave dacă America furnizează Ucrainei rachetele cu rază lungă de acțiune, despre care mulți analiști afirmă că vor avea un impact semnificativ, dar nu decisiv, pe câmpul de luptă.

Informația pe scurt:

• Trump ia în calcul trimiterea către Ucraina a rachetelor de croazieră Tomahawk
• Subiectul va fi discutat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington
• Kremlinul avertizează că livrarea rachetelor ar provoca o escaladare majoră
• Tomahawk-urile sunt arme de temut, care ar putea influența major conflictul dintre Kiev și Moscova
• Rachetele ar putea forța Rusia să redistribuie apărarea antiaeriană și să-și disperseze activele
• Pasul ar fi riscant pentru Trump și ar putea intensifica răspunsurile ruse, inclusiv în țări NATO (sabotaj, atacuri cibernetice), deși schimbări strategice majore pe termen lung sunt improbabile

Tomahawk pentru Ucraina?

Președintele Donald Trump a afirmat că ia în considerare trimiterea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina.

Întrebat duminică de reporteri, la bordul avionului Air Force One, dacă va furniza Kievului rachete Tomahawk, Trump a răspuns: “Vom vedea… poate că da.” Rachetele Tomahawk pot zbura la circa 2.000 km, ceea ce ar face ca Moscova să se afle în raza de acțiune a Ucrainei.

Liderul american a spus că trimiterea acestor rachete ar reprezenta “un nou pas de agresiune” în războiul Ucrainei cu Rusia.

“Le-aș putea spune (rușilor) că, dacă războiul nu se încheie, e foarte posibil (să trimitem Tomahawk-uri la Kiev); poate că nu o vom face, dar e posibil,” a afirmat el.

“Aș putea spune că Tomahawk-ul este o armă incredibilă, o armă foarte ofensivă. Și, sincer, Rusia nu are nevoie de așa ceva”, a spus Trump. “Vor (rușii) ca rachetele Tomahawk să fie îndreptate în direcția lor? Nu cred,” a adăugat liderul de la Casa Albă.

Comentariile lui Trump au urmat unei convorbiri telefonice avute în weekend cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut un sprijin militar mai puternic pentru a lansa contraatacuri împotriva Rusiei.

Zelenski a declarat că se va întâlni cu Trump la Washington vineri, pentru discuții axate pe apărarea antiaeriană și capacitățile de rază lungă. Zelenski a scris luni că principalul scop al vizitei este “apărarea antiaeriană și capacitățile noastre de rază lungă, menite să exercite presiune asupra Rusiei în numele păcii.”

https://x.com/ZelenskyyUa/status/1977805339912257850

Trump a confirmat vizita liderului ucrainean la Casa Albă atunci când un reporter l-a întrebat dacă plănuiește să-l primească pe Zelenski vineri. “Cred că da,” a spus președintele american.

Aceasta va fi a treia vizită a lui Zelenski la Washington de la începutul anului.

BBC a precizat că, de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022, Kievul a formulat în repetate rânduri cereri pentru rachete cu rază lungă de acțiune, analizând posibilitatea de a lovi orașe rusești aflate departe de liniile frontului.

În convorbirile lor recente, Zelenski și Trump au discutat despre intenția Ucrainei de a-și consolida capacitățile militare, inclusiv prin întărirea apărării antiaeriene și a armamentului de rază lungă.

Orașele ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost în mod repetat ținta bombardamentelor grele ale Rusiei cu drone și rachete. Rusia a vizat recent în special infrastructura energetică a Ucrainei pe măsură ce se apropie iarna, provocând pene de curent pe scară largă.

Luna trecută, trimisul special al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a sugerat că președintele american ar fi autorizat atacuri adânc în teritoriul rus, declarând pentru Fox News că “nu există locuri sigure” în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Potrivit BBC, atitudinea lui Trump față de Rusia s-a înăsprit în ultimele luni, pe măsură ce acesta s-a arătat tot mai frustrat de lipsa de cooperare a lui Vladimir Putin în atingerea unui acord de încetare a focului cu Kievul.

Cum a reacționat însă Kremlinul la informațiile potrivit cărora americanii ar putea trimite rachete Tomahawk în Ucraina? Moscova a avertizat anterior Washingtonul împotriva acestui pas, afirmând că livrarea de rachete cu rază lungă guvernului de la Kiev ar provoca o escaladare majoră a conflictului și ar tensiona relațiile americano-ruse.

Duminică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că subiectul rachetelor Tomahawk este “de o preocupare extremă” pentru Rusia. “Acum este într-adevăr un moment foarte dramatic, din cauza faptului că tensiunile cresc din toate părțile,” a spus el.

În septembrie, Peskov minimalizase amenințarea reprezentată de rachetele Tomahawk, afirmând că acestea nu ar putea “schimba dinamica” războiului.

Însă, în declarațiile de duminică, el a remarcat că, dacă rachetele Tomahawk ar fi lansate asupra Rusiei, Moscova nu ar putea ști dacă acestea transportă focoase nucleare. “Ce ar trebui să gândească Federația Rusă? Cum ar trebui să reacționeze?” s-a întrebat oficialul de la Kremlin.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a întărit ulterior comentariile lui Peskov. “Cum ar trebui să răspundă Rusia? Exact așa!” a scris Medvedev pe rețeaua Telegram, sugerând că țara sa ar putea răspunde nuclear la o astfel de mișcare.

Medvedev a afirmat că este imposibil să se facă distincția între o rachetă Tomahawk cu focos nuclear și una convențională.

“Lansarea lor nu ar fi făcută de Kievul banderist (cu referire la Stepan Bandera, un lider naționalist ucrainean din timpul celui de-al Doilea Război Mondial), ci direct de Statele Unite. Citește: de Trump,” a scris fostul numărul unu de la Kremlin, adăugând: “Rămâne speranța că este doar o altă amenințare goală, provocată de negocierile prelungite cu clovnul drogat. Ca și povestea cu submarinele nucleare trimise mai aproape de Rusia. Știți cum e: submarinul care a ieșit la suprafață în stepele Ucrainei.”

“Dacă „omul de afaceri-pacificator” se referea la “Tomahawk-uri,” atunci afirmația este greșită. Livrarea acestor rachete se poate termina prost pentru toată lumea. Și, în primul rând – pentru Trump însuși,” a adăugat el.

Medvedev, care în ultimii ani a devenit o figură tot mai radicală, postează frecvent mesaje pe rețelele sociale în care adoptă poziții mai extreme decât Kremlinul, au afirmat jurnaliștii de la BBC.

El și Trump s-au contrat online și în trecut. De exemplu, comentariile lui Medvedev din august l-au determinat pe Trump să declare că a ordonat mutarea a două submarine nucleare mai aproape de Rusia. De asemena, după ce președintele american a redus termenul de 50 de zile acordat Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina la mai puțin de două săptămâni, Medvedev a scris că Trump “se joacă de-a ultimatumurile cu Rusia… Fiecare nou ultimatum este o amenințare și un pas spre război.”

Trump a răspuns: “Spuneți-i lui Medvedev, fostul președinte ratat al Rusiei, care crede că încă este la putere, să fie atent la ceea ce spune. Intră pe un teritoriu foarte periculos.”

Următoarea postare a lui Medvedev a conținut o referire la “Dead Hand,” sistemul automat de represalii nucleare dezvoltat în fosta Uniune Sovietică.

Avertismentele recente ale lui Medvedev au fost reluate și de dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko. Considerat de mult timp cel mai apropiat aliat internațional al lui Putin și un partener subordonat în invazia Ucrainei de către trupele omului forte de la Kremlin, Lukașenko a avertizat săptămâna aceasta că orice decizie de a furniza Kievului rachete americane cu rază lungă ar putea avea consecințe dezastruoase pentru securitatea internațională. “Tomahawk-urile nu vor rezolva problema. Ele vor escalada situația până la un război nuclear,” a spus acesta.

O armă de temut

Într-un material dedicat acestui subiect, New York Times a scris miercuri că, datorită razei lor lungi, preciziei și costului redus în comparație cu avioanele pilotate, rachetele Tomahawk au fost mult timp considerate o armă de referință în arsenalul Pentagonului.

Detalii despre Tomahawk:

• Tomahawk Land Attack Missile (TLAM) este o rachetă de croazieră cu rază lungă folosită pentru atacuri terestre în adâncime, lansată de pe nave de suprafață ale Marinei SUA și de pe submarine ale Marinei SUA și ale Marinei Regale a Regatului Unit.
• Dezvoltarea rachetei datează de la începutul anilor 1970.
• Lungime: 6,19 metri, diametru: 53,34 centimetri, anvergură aripi: 2,59 metri, greutate: 1.510,46 kg
• Racheta produă de gigantul Raytheon este propulsată de un mic motor cu reacție și are aripi pentru a produce portanță, permițându-i să zboare ca un avion și să se ghideze singură către o țintă.
• Când zboară în regim de croazieră, rachetele pot zbura la joasă înălțime față de sol, făcându-le mai greu de detectat de radar; ele folosesc relieful pentru a se ascunde de radar, reducând timpul de reacție al apărătorilor.
• Viteza proiectilului este de circa 900 km/oră, adică aproximativ 70% din viteza sunetului.
• Tomahawk transportă în general un focos echivalent cu aproximativ 400 de kilograme de TNT.
• Există și versiuni cu submuniții ale Tomahawk-ului, cea mai comună dintre ele transportând 166 de proiectile mici. Acest tip a fost folosit cel mai recent în decembrie 2009 în timpul unui atac secret eșuat al SUA asupra presupuselor tabere de antrenament Al Qaeda din Yemen.
• Cea mai nouă generație de Tomahawk a Marinei SUA va putea, de asemenea, să atace nave aflate în mișcare pe mare.
• O variantă înarmată cu focoase nucleare a fost retrasă în 2013, potrivit Congressional Research Service.
• Tomahawk a fost conceput inițial să folosească date introduse în calculatorul său de ghidare înainte de lansare – hărți ale conturului terenului pentru a-i verifica poziția, precum și fotografii digitale ale țintei.
• Versiunile ulterioare au încorporat sisteme de ghidare GPS și antene radio care au permis rachetelor să fie redirecționate către o nouă țintă după lansare.
• Rachetele Tomahawk sunt arme manevrabile care pot schimba cursul pentru a ocoli obstacole precum apărările antiaeriene inamice, clădiri sau munți înainte de a ajunge la țintă.
• Forțele armate americane le-au utilizat în premieră în luptă în timpul Războiului din Golf din 1991 și le-au folosit în zeci de conflicte de atunci.
• Statele Unite au folosit mai mult de 2.300 de Tomahawk-uri în războaie în mai bine de patru decenii.
• Raza de acțiune este de peste 1.700 de km (distanța dintre Kiev și Moscova este de circa 850 de km).
• În 2024, armata americană a dislocat un nou lansator terestru pentru Tomahawk-uri și alte rachete navale numit Typhon, care este practic un container standard de circa 13 metri ce ascunde patru tuburi de rachetă care se ridică în sus pentru lansare.
• Armata a testat pentru prima dată lansarea unui Tomahawk din acel lansator în 2023.
• SUA au dislocat pentru prima dată Typhon în Filipine în 2024 ca demonstrație de forță față de China. Lansatoarele au fost ulterior trimise în Australia pentru un exercițiu în iulie și în Japonia în septembrie.
• Unul dintre avantaje este că trupele ucrainene n-ar avea nevoie de mult antrenament pentru a le folosi. Deși sistemul Typhon este diferit în unele privințe de sistemul HIMARS, el cere ca soldații să introducă date într-un computer de comandă al tragerii înainte de lansare.
• Versiunile cele mai recente ale rachetei costă aproximativ 2,5 milioane de dolari fiecare.

Opțiunile Rusiei

Potrivit celor de la National Interest, rachetele Tomahawk “pot – și vor – fi interceptate de apărarea antiaeriană rusă. Aceasta nu este o simplă speculație. A fost demonstrat în mod concludent acum mai bine de 25 de ani – iar sistemele de apărare antiaeriene ale Kremlinului au devenit între timp și mai avansate.”

Potrivit experților, rachetele Tomahawk au o istorie de a fi detectate și doborâte de echipamente militare rusești. Publicația a dat ca exemplu armata sârbă, care a reușit să doboare rachete americane Tomahawk în 1999, în timpul Operațiunii Allied Force, campania aeriană a NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia (Serbia și Muntenegru), desfășurată între 24 martie și 10 iunie 1999, în timpul războiului din Kosovo.

Deși numărul exact al Tomahawk-urilor doborâte nu este cunoscut, iar armata americană neagă oficial că echipamentele militare rusești ale Serbiei ar fi reușit acest lucru, se știe că unele dintre aceste rachete au fost într-adevăr doborâte. O analiză independentă a mai multor surse deschise și a rapoartelor post-conflict arată că combinația dintre radar, rachete sol-aer, artilerie antiaeriană și măsuri electronice a făcut posibile cel puțin unele interceptări de către Serbia în războiul din 1999, a scris National Interest.

Potrivit experților, sistemele de apărare antiaeriană stratificate, cu radar de urmărire, precum S-125 Neva/Pechora, 2K12 Kub și sistemele mai vechi, cum ar fi S-75/SA-2, pot angaja ținte care zboară la joasă altitudine în anumite condiții, dacă sunt coordonate corespunzător prin radar.

Rachetele de croazieră care zboară jos de-a lungul terenului sunt greu de detectat de la distanțe mari, dar cu operatori de radar competenți, acoperire senzorială suprapusă și perseverență, detectarea și angajarea timpurie devin posibile.

În unele cazuri, războiul electronic și bruiajul – adică inducerea în eroare a semnalelor de ghidare – pot determina rachetele de croazieră să devieze sau să nu își găsească ținta. De exemplu, în timpul conflictului din 1999, forțele sârbe au folosit măsuri de război electronic (EW) pentru a complica operațiunile NATO.

Mai mult, au existat rapoarte neconfirmate potrivit cărora, după atacurile cu rachete Tomahawk ordonate de președintele Trump în Siria, în 2017, armata rusă ar fi recuperat fragmente ale uneia dintre rachete – și s-ar putea să fi intrat în posesia unui sistem INS de navigație inerțială american. Deși avariat, este posibil ca inginerii ruși să fi reușit să-l studieze pentru a dezvolta contramăsuri.

Cum ar putea însă să funcționeze apărarea antiaeriană rusă împotriva rachetelor Tomahawk?

Analiștii susțin că apărarea antiaeriană a Rusiei este destul de cuprinzătoare. Kremlinul dispune de senzori stratificați și mai multe niveluri de interceptori care lucrează împreună pentru a detecta și doborî rachetele Tomahawk.

Rușii pot folosi tehnici de război electronic și așa-numite măsuri de “neutralizare soft,” care includ bruiajul, inducerea în eroare și dezinformarea, menite să degradeze ghidarea, comunicațiile și semnalele GPS utilizate de rachetele de croazieră sau de rețelele de țintire care le susțin.

Având în vedere că singurul motiv pentru care americanii se gândesc să ofere Tomahawk-uri Ucrainei este pentru ca aceasta să poată lovi adânc în interiorul Rusiei, este logic să presupunem că Moscova s-a pregătit deja, într-o anumită măsură, pentru a se apăra de astfel de atacuri, spun experții. În fond, ucrainenii vor trage probabil asupra unor zone mari, strategic importante din Rusia. Dar rușii pot anticipa clar unde vor fi îndreptate cel puțin o parte dintre aceste atacuri și și-au întărit activele-cheie și au dispersat forțele, astfel încât un număr limitat de lovituri reușite să nu poată distruge comanda, controlul sau capacitățile esențiale pentru apărarea lor.

Mai mult, Moscova a creat, cel mai probabil, o rețea de comunicații și senzori de rezervă pentru a menține conștientizarea situațională în cazul degradării nodurilor principale.

Semnificații

Experții occidentali sunt unanimi: dacă Trump își pune în aplicare amenințările de a livra guvernului de la Kiev rachete Tomahawk, Ucraina și-ar putea extinde semnificativ capacitățile de atac, permițându-i să lovească ținte adânc în interiorul teritoriului rus – inclusiv baze militare, centre logistice, aerodromuri și centre de comandă care, în prezent, sunt dincolo de raza sa de acțiune. (https://www.independent.co.uk/news/world/europe/tomahawk-trump-zelensky-putin-ukraine-russia-b2845141.html)

Cu toate acestea, ei avertizează că impactul acestor rachete nu ar trebui supraestimat, întrucât amenințările lui Trump sunt mai susceptibile să provoace schimbări diplomatice decât transformări militare decisive.

Specialiștii afirmă că utilizarea rachetelor ar putea forța Rusia să își reloce sistemele de apărare antiaeriană și să-și reprioritizeze resursele. Dar, în ciuda retoricii lui Trump, folosirea lor este puțin probabil să schimbe radical situația de pe linia frontului.

“Capacitatea Tomahawk-urilor de a lovi ținte în adâncime poate fi perturbatoare atât din punct de vedere militar, cât și economic, dar nu va schimba fundamental situația de pe front,” a declarat doctorul Sidharth Kaushal, cercetător senior la Royal United Services Institute (RUSI). Acest lucru se datorează faptului că există un “număr limitat” de lansatoare terestre pentru rachetele Tomahawk, iar SUA – care produc între 50-70 de rachete pe an și au folosit deja sute în Orientul Mijlociu – ar fi probabil nevoite să limiteze cantitatea livrată Ucrainei.

El a avertizat, însă, că impactul Tomahawk-urilor asupra strategiei ruse depinde “în mare măsură” de țintele asupra cărora sunt îndreptate și de cât de eficient sunt folosite.

Dr. Kaushal a subliniat că, chiar și în fața unor eșecuri strategice majore, Rusia nu și-a modificat fundamental strategia în trecut. “Dacă țintele sunt active militare de mare valoare, rușii vor trebui probabil să regândească distribuția sistemelor de apărare antiaeriană și, acolo unde este posibil, să își disperseze sau să își mute anumite capacități, dar strategia de bază va rămâne neschimbată,” a explicat el.

Expertul a adăugat că orice lovitură asupra unor ținte cu semnificație politică, precum Moscova, ar putea duce la “o intensificare” a campaniei Rusiei în Ucraina – și, posibil, la escaladarea acțiunilor sale în țările NATO, așa cum s-a văzut recent în Polonia.

“În plus, dacă Rusia consideră utilizarea Tomahawk-urilor ca un atac efectiv al SUA – deoarece presupune că această capacitate necesită sprijin american pentru dezvoltarea țintelor -, ar putea adopta o abordare mai escalatorie în atacurile sale indirecte asupra teritoriului NATO,” a continuat el. “Modelul de sabotaj, incendii, deteriorări ale infrastructurii critice și atacuri cibernetice ar putea escalada în ritm și intensitate, pe măsură ce rușii încearcă să își reafirme liniile roșii.”

Pe de altă parte, comentatorii cred că livrarea rachetelor implică un risc pentru președintele american, care nu și-a ascuns dorința de a menține o relație bună cu Rusia. Putin a declarat clar că ar considera o astfel de acțiune drept o escaladare majoră, în contradicție directă cu obiectivele lui Trump.

După ce eforturile lui Trump de a negocia pacea cu Putin în Alaska în august nu s-au concretizat, președintele american a continuat să-l îndemne pe Putin să încheie războiul, dar fără succes. Drept urmare, relațiile dintre cei doi s-au deteriorat, Trump numind recent Rusia “tigru de hârtie.”

Dr. Kaushal consideră că orice decizie de a trimite rachete Tomahawk Ucrainei ar putea însemna “sfârșitul destinderii cu Rusia, pe care Trump părea să o urmărească,” cel puțin pe termen scurt. Specialistul crede că este puțin probabil ca livrarea de rachete Ucrainei să schimbe fundamental relațiile dintre SUA și Rusia pe termen lung, însă mișcarea ar putea influența strategia diplomatică mai largă a Moscovei.

Surse: BBC, The Hill, Atlantic Council, New York Times, The National Interest, Al Jazeera, The Independent, navy.mil, congress.gov, airandspaceforces.com, Telegram, X