Un numitor comun între maghiarii din Transilvania și AUR: retorica anti-Ucraina/ Principalele diferențe de viziune între români și maghiari față de actuala situație internațională (studiu think tank)

Think tankul maghiar Bálványos Intézet a prezentat într-o conferință de presă de marți, la Cluj, un studiu despre dorința de participare și preferințele politice ale maghiarilor din Transilvania la alegerile din 2024, transmite publicația kronikaonline. De asemenea, cercetătorii s-au uitat și la modul în care au evoluat atitudinea maghiarilor din Transilvania față de situația geopolitică, respectiv invazia rusă în Ucraina, și au comparat ultimele cifre cu datele din sondajul lor din 2022.

• Bálványos Intézet este un think tank din domeniul științelor sociale și al politicilor publice care ”caută răspunsuri științifice și bazate pe politici publice la întrebări importante pentru viitorul comunității maghiare din Transilvania”, conform site-ului oficial al organizației. 

Institutul Bálványos consideră că opiniile maghiarilor transilvăneni în legătură cu războiul din Ucraina sunt cele mai apropiate de viziunile și atitudinile geopolitice ale partidului extremist AUR: obiectivul principal este suveranitatea, cu retorică anti-Occident și anti-Ucraina. De menționat că partidele extremiste AUR și SOS au un discurs puternic anti-UDMR.

Dacă în urmă cu doi ani, marea majoritate a maghiarilor din Transilvania (74%) considera Rusia responsabilă pentru izbucnirea războiului, astăzi mulți sunt nesiguri sau poate nu doresc să răspundă la întrebarea cine se află în spatele conflictului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

În acest moment se poate percepe un fel de anti-occidentalism, dar, potrivit sociologului Tamás Kiss, acesta nu ar trebui interpretat ca fiind pro-rusesc.

El a subliniat că, din acest punct de vedere, România ocupă un loc „special” între statele est-europene rusofile și statele rusofobe care suferă de pe urma presiunii fostei Uniuni Sovietice: ea balansează undeva între cele două, iar maghiarii transilvăneni se află undeva între viziunile pro-ruse ale Ungariei și cele ale UDMR.

Sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO s-a schimbat și la nivel românesc, ceea ce experții explică prin faptul că este un fel de „normalizare” a războiului.

Cu alte cuvinte, cei care în urmă cu doi ani respingeau acest lucru pentru că se temeau că va antrena România în război, acum – după ce s-au „obișnuit” cu situația – văd ca pe un proces firesc ca Ucraina să urmeze încet-încet această cale.

În rândul maghiarilor transilvăneni, proporția celor care susțin aderarea nu s-a schimbat semnificativ, aceștia sunt în continuare mai disprețuitori, iar proporția celor care susțin integrarea ucrainenilor în UE și NATO este neglijabilă.

Personalul institutului a realizat și un sondaj referitor la imigrație și refugiați, care a relevat, de asemenea, că există diferențe semnificative între atitudinile românilor și ale maghiarilor din Transilvania față de acest fenomen.

În timp ce, de exemplu, românii nu fac diferențe între refugiații din diferite țări, ei tratează în același mod europenii (albii) și non-europenii, în timp ce maghiarii transilvăneni au o atitudine mai refractară față de refugiații din afara continentului, de exemplu din Somalia sau Siria. În rândul românilor, nu există diferențe semnificative în ceea ce privește întrebarea în funcție de partidul pentru care respondenții sunt votanți.

Specialiștii au mai subliniat că, potrivit sondajului, votanții AUR ar accepta un vecin maghiar în aceeași proporție ca oricine altcineva, adică votanții și simpatizanții oricărui alt partid românesc. De asemenea, s-a menționat că maghiarii din Transilvania se tem de refugiați și imigranți din motive de subzistență (locuri de muncă) și culturale.

La întrebarea unui jurnalist, sociologii au explicat faptul că imigranții care se pot stabili în Transilvania vor crește pe termen lung comunitatea vorbitoare de limba română. Deoarece limba statului și a administrației este româna, imigranții vor învăța limba română, nu maghiară, astfel că numărul vorbitorilor de limba română crește, nu al celor de limbă maghiară.

În ceea ce privește încrederea populației în instituții, a fost evidențiat faptul că încrederea maghiarilor transilvăneni în Uniunea Europeană este în continuă scădere de ani de zile, doborând în repetate rânduri recorduri negative, iar în prezent este de 26%, mult sub procentul de 49% din România.

Nu în ultimul rând, disponibilitatea maghiarilor din Transilvania de a vota este semnificativ mai mare decât cea a populației majoritare, lucru pe care experții îl atribuie campaniei timpurii a UDMR. Potrivit sondajelor acestora, 44% din populația maghiară din Transilvania poate fi considerată activă, adică votanți siguri ai UDMR.

Potrivit sondajului de opinie, dacă alegerile (oricare dintre competițiile din acest an super-electoral) ar avea loc duminica viitoare, aproximativ patruzeci la sută dintre români ar merge cu siguranță la vot, în timp ce în cazul maghiarilor raportul este de aproximativ șaizeci la sută.

Rezultatele cercetării au fost prezentate de Tibor Toró, profesor al Sapientia EMTE, director de cercetare al Institutului Bálványos, și Tamás Kiss, cercetător al Institutului de Cercetare a Minorităților Naționale, coproprietar al Transylvania Inquiry.