G4Media.ro

Trei asociații ale magistraților despre cercetarea disciplinară a judecătorului care a declarat…

Trei asociații ale magistraților despre cercetarea disciplinară a judecătorului care a declarat nelegală Secția specială în urma deciziei CJUE: Este de neacceptat

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție critică demersul Inspecției Judiciare conduse de judecătorul Lucian Netejoru, numit de Guvernul PSD, de a-l cerceta disciplinar pe judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel București pentru că a declarat nelegală Secția Specială din perspectiva dreptului european, în urma deciziei Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021, potrivit unui comunicat al celor 3 asociații remis G4media.ro.

Implicarea unor organe administrative de tipul Inspecției Judiciare în ceea ce privește verificarea aplicării dreptului Uniunii Europene în cazuri concrete de instanțele judecătorești nu poate fi acceptată”, se arată în comunicatul celor 3 asociații.

Inspecția Judiciară (IJ) a început cercetarea disciplinară pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență față de judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești.

IJ îl acuză pe judecătorul Costin Andrei Stancu că nu s-ar fi rezumat să analizeze doar plângerea privind durata prea mare a cercetărilor într-un dosar al SIIJ, ci și-a permis să spună că dosarul trebuie trimis altui parchet competent din moment ce SIIJ ar fi – în lumina deciziei CJUE – o structură de parchet contrară dreptului UE.

Redăm mai jos comunicatul celor 3 asociații de magistrați:

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de informațiile publicate în presă privind începerea cercetării disciplinare pentru savârșirea abaterii disciplinare reprezentând exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, faţă de dl judecător Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti, ca urmare a aplicării într-un litigiu, la 7 iunie 2021, a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții.

În principiu, o procedură disciplinară este incompatibilă cu normele dreptului Uniunii Europene, dacă afectează esența procedurii reglementate de articolul 267 TFUE și, odată cu aceasta, chiar fundația Uniunii înseși, având un efect disuasiv asupra oricărui magistrat român chemat să aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art.148 din Constituția României.

De altfel, potrivit Deciziei nr. 1039/2012 a Curţii Constituţionale a României, hotărârea CJUE ”purtând asupra interpretării sau a validităţii unui act al Uniunii Europene, este obligatorie pentru organul de jurisdicţie care a formulat acţiunea în pronunţarea unei hotărâri preliminare, iar interpretarea, făcând corp comun cu dispoziţiile europene pe care le interpretează, este învestită cu autoritate şi faţă de celelalte instanţe judecătoreşti naţionale, care nu pot da o interpretare proprie acelor dispoziţii. Totodată, efectul hotărârilor preliminare este unul direct, în sensul că resortisanţii statelor membre au dreptul să invoce în mod direct normele europene în faţa instanţelor naţionale şi europene şi retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămureşte şi precizează semnificaţia şi sfera de aplicare a acesteia, de la intrarea sa în vigoare”. Hotărârea CJUE este obligatorie pentru toate autorităţile naţionale – inclusiv autorităţi administrative (Hotărârea din 13 ianuarie 2004, Kuhne & Heitz, C-453/00, EU:C:2004:17; hotărârea din 19 septembrie 2006, i-21 Germany şi Arcor, C-392/04 şi C-422/04, EU:C:2006:586; hotărârea din 12 februarie 2008, Willy Kempter, C-2/06, EU:C:2008:78.).

O consecință a statului de drept, principiu fundamental al Uniunii Europene, este obligația instanțelor judecătorești de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii în toate statele membre și protecția jurisdicțională a drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii. Statele membre au sarcina de a institui un sistem de căi de atac și de proceduri care să le asigure justițiabililor respectarea dreptului lor la protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, independent de situația în care statele membre pun în aplicare acest drept.

Aceasta este o obligație de rezultat clară și precisă și care nu este însoțită de nicio condiție în ceea ce privește independența care trebuie să caracterizeze instanțele chemate să interpreteze și să aplice dreptul Uniunii Europene.

Normele de procedură interne trebuie interpretate în sensul de a asigura aplicarea efectivă a dreptului Uniunii Europene. Cumularea principiului efectului direct pe care normele europene îl produc în cadrul sistemelor naționale cu principiul priorității acestor norme în raport cu orice norme naționale duce la subordonarea sistemelor naționale în raport cu cel al Uniunii Europene. CJUE arată frecvent că neconcordanțele dintre cele două tipuri de norme vor duce la înlăturarea normelor naționale de la aplicare. În plus, nu va fi necesară o procedură specială în acest sens, așa cum este cazul constatării neconstituționalității actelor naționale, fiind suficient ca judecătorul ordinar să ia act de necorelarea actelor naționale cu cele europene (principiul Simmenthal).

Așadar, de principiu, implicarea unor organe administrative de tipul Inspecției Judiciare în privința verificării aplicării dreptului Uniunii Europene de instanțele judecătorești într-o cauză pendinte nu poate fi acceptată, neputându-se pune la îndoială însuși atributul jurisdicțional al judecătorului național.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită din nou intervenția imediată a Guvernului și Parlamentului României în vederea reorganizării legislative a Inspecției Judiciare, în raport de evoluția acestui organ administrativ, problemele structurale fiind semnalate în toate rapoartele recente ale Comisiei Europene.

Spre exemplu, în ultimul Raport MCV, dat publicității la 8 iunie 2021, Comisia Europeană a reținut că ”autoritățile care supraveghează Inspecția Judiciară, în special CSM, vor trebui să țină seama în mod corespunzător de hotărârea CJUE din 18 mai 2021, și în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecției Judiciare. (…) În ultimii ani, instituțiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidență existența unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecției Judiciare, menționând proporția ridicată a dosarelor înaintate în instanță de Inspecție, respinse în cele din urmă în instanță, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuțiilor inspectorului-șef și limitele competențelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evoluții au ridicat semne de întrebare cu privire la măsura în care noile dispoziții ale legilor justiției privind numirea conducerii Inspecției Judiciare și răspunderea acesteia oferă garanții suficiente și asigură echilibrul corect între judecători, procurori și CSM. Cu toate acestea, există în continuare cazuri care au dat naștere unor preocupări cu privire la cercetările disciplinare și sancțiunile severe aplicate magistraților care critică eficiența și independența sistemului judiciar. (…) Deși s-a axat pe circumstanțele specifice de la momentul raportului din 2018, această recomandare se referă la preocupările importante cu privire la Inspecția Judiciară. Printre aceste preocupări s-au numărat recurența cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar și divulgările de documente în presă – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a ataca instituțiile judiciare – și prelungirea mandatului conducerii de către guvern. Aceste preocupări structurale nu au fost încă remediate, inclusiv în lumina recentei hotărâri a CJUE.”

Foto: Lucian Netejoru (Inquam Photos/ Octav Ganea)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. Toate instituţiile sunt folosite ca arme politice, fiindcă poporul român numai la bani şi putere se gândeşte, nu la funcţionarea normală a statului.

    • Eu as dori totuși sa spună toate asociațiile aste ce se intampla cu abuzurile din justiție??? De acord….putere independenta….bla bla bla….dar când vezi abuzuri crase de o nesimțire incredibila….ce faci??? Ce putem face daca sa zicem 10 % (sunt un domn) dintre judecatori sunt corupti??? Încă o revoluție???? Sau totuși se va legifera o metoda de tragere la răspundere a gunoaielor astea???

  2. Mare branza… mai are putin si iese la pensie, ca Hosu si gata

    • nu el e important. ci ce se intampla cu decizia. vor face si alte instante asa? ca nu vor putea sa ii ancheteze pe toti.

  3. PSD ca niste baieti destepti in timp si-au plantat oamenii in justitie prin numiri cu dedicatie si partenerii (PNL) au primit in schimb cate o deconcentrata, un secretar de stat ….. ca inteligentii!
    Acum au facut promisiuni pe care nu pot sa le tina ca talpa justitiei PSD-iste ii calca pe cap.
    Poate in viitor PNL se trzeste si isi da seama ca vicepresedinte la ASF nu echivaleaza cu un judecator la CCR…..

  4. Ce il califica pe acest provinicial, Netejoru sa cerceteze alti MAGISTRATI ? Are doctorat furat de la altii,nu a urmat studii postuniversitare facute in Franta sau Belgia, in tarile de la care jurisprudentza romana se revendica! Nu fratilor. E din vagauna Giurgiu, din fieful lui Badalau , pomovat pentru obedientza in fata mafiei PSD. Noua guvernare da dovada de impotentza.De 6 luni aceleasi figuri sinistre la varful magistraturii.

  5. E un avertisment ca justitia se face inca la Moscova, nu in UE.

  6. Au calcat in strachini rau, cei de la IJ si cei de la CCR, fata de dreptul EU de a se impune jurisprudentei nationale.
    Modificarile legislative vor avea loc volens-nolens daca nu hotaram ca Romania sa paraseasca EU.

  7. Justiție de rahat, societate de inepți și viitor de trib, asta este România și așa va dăinui pentru vecie! Corupții sunt ridicați la rang de artă, iar victimele și omul de rând, onest, cinstit și vertical, sunt ridiculizați! Inspecția Judiciară este un instrument prin care politicul controlează justiția, iar justiția coruptă și atârnată intereselor de grup, controlează și intimidează magistrații corecți. Asta e! Buni pentru această țară sunt inșii de teapa ăluia care a fost ales primar la Șotriile, deși a fost dovedit ca violator! Bănuiesc că și în respectivul caz victima a fost de vină, ce i-a trebuit fetei să-l corupă pe bietul bărbat! O națiune fără educație este o națiune pierdută, asta e România noastră pitorească.

  8. oare indiferent de putere nu se poate face nimic sa avem o tara normala dpdv juridic? (bine cu PNL sunt sanse sa nu)

    si cum a zis si CaCaRii trebuie sa ne pastram „identitatea nationala-de-hoti-imputiti-PSD-PNL” cu sfintenie

    si cand ne gandim ca am avut un referendum facut pe teme de justitie care a fost transformat intr-o GLUMA PROASTA de catre ROMANICA-NORMALA-EDUCATA

  9. Alin Ionescu este și reporter al știrilor TVR prieten de o bere cu procurorul Pralong rezistentul din justiție .Are si o poză cu generalul Dumbravă pe care o ține strâns la pipt.Mare artizan alături de SRI al dosarului caltaboșul (Big Brother)

  10. E un început! Dacă se vor apuca și de „minunile Justiției”, să vedeți curățenie!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.