Toată lumea urăște viespile. Dar o cercetătoare britanică spune că ar trebui să le iubim

În 1859, la doar șase luni după ce a publicat Originea speciilor, Charles Darwin îi scria prietenului său Asa Gray că nu poate împăca imaginea unui Dumnezeu binevoitor cu existența viespilor parazite (ichneumonidae), care își depun ouăle în omizile vii, iar larvele devorează gazda din interior, conform CNN.

De atunci, viespile au rămas simbolul cruzimii naturii, insecte disprețuite, pe care chiar și Aristotel le minimaliza ca fiind „lipsite de trăsăturile extraordinare” ale albinelor.

Dar pentru Seirian Sumner, profesoară de ecologie comportamentală la University College London, viespile merită o reabilitare. Zoolog dedicat acestor insecte, autoare a unei cărți despre ele și cunoscută pe Instagram ca waspprof, Sumner a contribuit recent la deschiderea expoziției „World of Wasps” la Grant Museum of Zoology din Londra. De acolo, a oferit cinci motive pentru care ar trebui să privim viespile cu alți ochi.

1. Controlori naturali ai dăunătorilor
„Viespile sunt prădătorii de vârf ai lumii insectelor. Fără ele, am fi obligați să folosim și mai multe pesticide pentru a ține sub control populațiile de omizi, afide, păianjeni sau gândaci. Fiecare ‘gânganie’ detestată are o specie de viespe care o vânează.”

2. Polenizatori la fel de importanți ca albinele
Deși asociem polenizarea cu albinele, viespile vizitează și ele florile pentru nectar. „Se hrănesc cu nectar pentru propria energie, iar prada o aduc doar puilor. Exact ca albinele, contribuie la polenizare, chiar dacă oamenii nu le tolerează la fel de ușor.”

3. Surse de medicamente
Veninul unor viespi ar putea fi cheia unor tratamente anticancer. Cercetările au arătat că o specie braziliană poate distruge celulele tumorale fără să afecteze țesutul sănătos. În plus, viespile transportă antibiotice naturale care le mențin prada curată de boli – un arsenal microbian pe care medicina abia începe să îl exploreze.

4. Hrană pentru oameni
În Asia, larvele de viespe sunt o delicatesă. Se consumă fierte, uscate sau prăjite, asezonate cu chili. Sunt bogate în proteine, sărace în grăsimi, iar în unele regiuni se practică chiar „fermele de viespi” pentru a asigura producția de larve comestibile.

5. Maeștri ai hârtiei
Viespile sunt adevărați ingineri. Smulg bucăți de scoarță, le amestecă cu salivă și construiesc un „carton” subțire și rezistent, din care ridică cuiburi complexe, cu mai multe straturi și structuri de susținere greu de rupt chiar și cu mâna. Unii istorici cred că tehnica lor ar fi inspirat primele metode de fabricare a hârtiei.

Bonus: un model social pentru altruism
Specia Polistes oferă un exemplu fascinant de societate flexibilă: indivizii pot fi lucrători, apoi pot deveni regine – după nevoi. Exact ca la suricate, unde unele animale se reproduc, iar altele veghează și ajută. Pentru biologi, aceste viespi sunt o fereastră spre înțelegerea evoluției altruismului și a motivului pentru care unele animale renunță la propria reproducere pentru binele grupului.

Sumner rezumă simplu: „Am ajuns să urâm viespile fără să le cunoaștem. Dar dacă dispar, pierdem un polenizator, un medic, un agricultor, un arhitect și chiar un profesor al naturii.”