G4Media.ro

The Financial Times: Mario Draghi și Emmanuel Macron – noul tandem al…

The Financial Times: Mario Draghi și Emmanuel Macron – noul tandem al puterii în UE? Axa Paris-Roma va deveni probabil motorul integrării, după ce Angela Merkel va părăsi scena anul acesta

Numirea lui Mario Draghi în funcția de premier al Italiei cu sprijinul majorității, dacă nu al tuturor, partidelor politice a fost salutată ca o veste bună pentru Italia și pentru UE. E o veste bună și pentru președintele Emmanuel Macron.

Conducătorul Franței primește astfel un partener la Roma, un avocat influent și credibil al unei integrări europene mai aprofundate – fix în momentul în care Germania se pregătește pentru a o schimbare la vârf. Atunci când Angela Merkel va părăsi funcția de cancelar german, Draghi și Macron ar putea deveni noul tandem al puterii în UE.

O alianță între a doua și a treia economie a zonei euro, optând pentru mai multă solidaritate și mai mulți stimuli poate părea naturală, însă până acum nu s-a concretizat. În timpul crizei datoriilor din zona euro Franța a fost reticentă să se separe de Berlin și să se alinieze cu celelalte state mediteraneene pentru a nu amplifica riscul de credit între obligațiunile franceze și cele germane.

Cu doi ani în urmă relațiile franco-italiene s-au prăbușit la cel mai scăzut nivel postbelic după ce Luigi Di Maio, atunci vicepremier, își declarase susținerea pentru protestatarii antiguvernamentali francezi. Președintele francez pro-UE devenise o țintă convenabilă pentru populiștii eurosceptici ai Italiei, în căutare de capital politic pe plan intern. Italia era totodată nemulțumită de, în percepția ei, lipsa de solidaritate a Franței în cursul crizei migrației din 2015-2016, cât și de preluarea unor companii italiene de către rivalele lor franceze.

Relațiile s-au ameliorat când Roma a adoptat o direcție mai pro-UE sub al doilea guvern Giuseppe Conte. Franța și Italia s-au aflat amândouă printre cei nouă semnatari ai scrisorii din martie 2020 care pleda pentru „un instrument de credit comun lansat de o instituție europeană” în sprijinul statelor grav afectate de pandemie. Ea a fost sămânța din care a răsărit planul fondului de redresare UE conceput de Paris și Berlin și aprobat de toate cele 27 de state membre sub numele „Next Generation EU”. E cel mai mare pas înainte în materie de integrare după adoptarea monedei euro și totodată cea mai mare realizare a lui Macron pe plan european.

„Macron a dat dovadă azi de [aptitudini de] conducere cu Next Generation EU”, a declarat Enrico Letta, fost premier italian și decan al Școlii de Afaceri Internaționale din cadrul Institutului de Studii Politice din Paris. „Nu la fel au stat lucrurile cu Sarkozy acum 10 ani. Atunci era vorba să stea sub umbrela germană și să evite orice risc. Pentru Franța a fost bine, dar prețul a fost că Europa nu a avut nici o soluție pentru criză.”

În calitatea ei de cel mai mare beneficiar al fondului de redresare, mult va depinde de capacitatea Italiei de a cheltui banii cu înțelepciune. Pentru Roma e o șansă rară de a face investiții productive. Draghi „știe probabil mai bine decât oricine ce trebuie făcut pentru a profita de această șansă unică într-o viață de om astfel încât să combată longeviva slăbiciune a țării”, a apreciat Silvia Merler de la Algebris Policy Forum.

Dacă va rata șansa, va crea dubii cu privire la capacitatea Italiei de a supraviețui în interiorul zonei euro. Ar discredita ideea de a se ceda mai multă suveranitate către UE în schimbul unei solidarități mai mari. Lui Conte îi lipsea susținerea politică pentru a putea cheltui cu folos banii de redresare. Acesta e principalul motiv pentru care numirea lui Draghi este atât de importantă pentru partizanii unei Europe mai puternice, precum Macron.

O a doua speranță este aceea că, după ce a modernizat politica monetară în calitate de președinte al Băncii Centrale Europene, Draghi poate contribui la restructurarea politicii fiscale a zonei euro prin reguli privitoare la deficit și datorii mai favorabile creșterii economice și cu un buget permanent pentru amortizarea șocurilor. Va fi nevoie ca Berlinul și alte capitale nordice să fie convinse. Dar dacă Draghi va putea face o parte din temele pentru acasă pe care le-a cerut în mod repetat guvernelor naționale, acest lucru va ajuta.

„Draghi e în favoarea unei integrări europene mai aprofundate, care să combine responsabilitatea națională cu solidaritatea europeană”, a declarat Marta Dassù, fostă adjunctă a ministrului de externe și președintă a grupului de reflecție Aspen Italia. „Sunt două fațete ale aceleiași monede.”

Cheltuirea eficientă a fondurilor UE și reformele fiscale sunt „pilonii unei alianțe bune” între Paris și Roma, afirmă Letta. Dar cele două capitale nu sunt perfect aliniate. Atât Dassù cât și Letta îl consideră pe Draghi un atlantist în chestiunile de securitate și, la fel ca Berlinul, un sceptic în privința ideii de „autonomie strategică” a lui Macron.

Macron a declarat luna trecută pentru Financial Times că el e sceptic în privința unui scenariu în care „Parisul dansează cu Berlinul, face Roma geloasă, iar când Berlinul nu se comportă suficient de amabil Parisul îl lasă și dansează cu Roma”. Cu toate acestea, el s-a declarat „foarte bucuros să-l aibă înapoi [pe Draghi]”, precizând că „cred că este o șansă pentru noi toți”.

Sursa: The Financial Times / Articol de Ben Hall / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Adică Goldman Sachs și banque de rothschild.

  2. O integrare mai aprofundata trebuie citata intr-o cheie diferita. Cu alte cuvinte se creeaza UE cu doua zone, una vestica si alta estica. O UE Vestica care doreste „independenta strategica”, armata europeana independenta de NATO si ruperea relatiilor cu SUA, iar alta care ramane orientata catre cea mai puternica democratie a lumii de peste Ocean si care nu are incredere in tradatorii din vest. Merkel era singurul politician care inca mai pastra echilibrul acesta foarte fragil si care nu dorea o UE cu zone diferite si nicidecum ruperea de SUA. Insa, cu Macronel la conducere va fi palpitant si periculos in acelasi timp. Deja UE se rupe in privinta vaccinarii, iar Austria anunta ca isi produce un vaccin cu Israel si Danemarca. Sa vedem ce urmeaza.

  3. Perfect. Germania se gandeste întâi la… Germania. Nu este de reproșat, așa este poporul german. Însă axa Paris-Roma, este o foarte buna alternativa. Încet încet, revenim spre ceea ce a existat in Vest, incepand din 24 martie 1957 și care a functionat perfect, pana ce masa critica a statelor acceptate in Comunitatea celor 6, a devenit mult prea mare. Foarte dificil ca acest conglomerat sa funcționeze, fara o integrare ampla și totala. Exact ca orice asociație de locatari 🙂

    Trebuie sa acceptam ca Estul și Vestul sunt total diferiți. Nu au aceas concepție asupra viitorului, prezentului, etc. In absolut toate domeniile. Asadar, trebuie deschis abcesul și create 2 zone, în UE, plus schimbarea modului de functionare al UE.
    Angalamentul de neagresiune, trebuie neatins. El ne asigura pacea pe continent.
    Insa in domeniile economice, juridice, militare, drepturile omului, trebuie acceptat faptul ca Estul nu doreste sa urmeze Vestul. Este dreptul tuturor statelor din Est, sa o facă. Este dreptul lor sa refuze o armata UE independenta, etc.
    Vestul trebuie sa continue spre o integrare de tip federalistul. Cu sau fara Germania. Cu sau fara țărilor Nordice. Nu este absolut nici o problema, daca aceste tari, nu doresc sa fie federalizate. Exact cum nu este absolut nici o problema ca Estul dorește sa cumpere american. Fiecare este liber sa aleagă.

    Ceea ce trebuie, este ca noi, cei din Vest, sa avansam. Și vom avansa.

  4. Eh. Cine a scris articolul asta are niste ochelari cu filtre roz foarte puternice.
    Faptul ca a fost numit Draghi ca prim ministru e un lucru bun. Dar tot ce inseamna este ca nu se duce naibii toata şandramaua.

    Daca si-ar da jos ochelarii aia roz ar observa ca Italia are un deficit bugetar imens, o alianta guvernamentala foarte şubredă si un puternic curent eurosceptic si populist.
    De unde putere externa cand de-abia poti sa iti proptesti casa sa nu se darame de tot, si asta iti ocupa tot timpul?

    Italia si Franta mai au ceva in comun – o cultura de ‘hai sa alegem un salvator al natiunii, ca sa putem apoi sa dam in el constant si sa il criticam pentru orice decizie care ar indrepta ceva dpdv economic’.

    Draghi va avea aceleasi probleme ca si Macron, reputatia lui de salvator al euro il tine maxim o luna pana cand va incerca sa taie din cangrena bugetara socialista.

    Sa vezi atunci ce proteste, sindicate, veste galbene si tricolore țipând că de ce ni se iau gratuitățile.
    Populistii se vor revolta si la final Draghi ori demisioneaza ori ramane de forma, impotent ca prim ministru.

    Germania ramane motorul economic al Europei si principalul pol de putere si fara Merkel.
    Franta si Italia continua criza lor nesfârsită.

  5. Greu azi cu publicarea comentariilor. G4 mai bagati carbuni la motorul uărdpres.

    Indiferent de sofer
    Masina germana > Masina italiano franceza cu motor de Fiat 500 si caroserie Renault de criza , ruginita din constructie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.