Emmanuel Macron bate un nou record de impopularitate în funcția de președintele al Franței

La întrebarea: “Considerați că Emmanuel Macron este un bun Președinte al Republicii?” doar 22% dintre cei chestionați în sondajul Odoxa răspund Da, cel mai jos nivel în cei peste opt ani de când se află la palatul Elysee.

Acest procentaj este în scădere cu 6% față de barometrul Odoxa de luna trecută, ceea ce face din Macron al doilea cel mai impopular președinte al Franței după Francois Hollande care a atins 14% la numai doi ani după alegerea în funcție.

Nou prim ministru al Franței, Sebastien Lecornu, în funcție de doar trei săptămâni, are cotă de popularitate de 32%, cu 6% mai mult decât predecesorul său Francois Bayrou, dar el este prim ministrul cu a doua cea mai mică cotă de popularitate la instalarea în funcție istoria celei de-a Cincea Republici Franceze instaurată de Charles de Gaulle în 1958.

În topul încrederii în politicieni pe primele două locuri se află liderii partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă), Jordan Bardella – președinte RN și Marine Le Pen – lidera grupului parlamentar RN din Adunarea Națională, cu 37%, respectiv 36%.

Singurii politicieni care mai depășesc cota de încredere de 30% sunt fostul prim ministru (2017 – 2020), Edouard Philippe, liderul partidul Orizonturi (centru dreapta) cu 32% și ministrul de interne Bruno Retailleau, liderul partidului Republicanii (LR, centru dreapta) cu 30%.

Între timp, premierul Lecornu, care nici măcar nu a apucat să-și formeze guvernul este amenințat cu o moțiune de cenzură. RN îi cere ca în proiectul de buget să propună scăderi de impozite pentru persoane cu venituri mici și mijlocii și să introducă reduceri de cheltuieli publice. Partidele de stânga îi cer premierului să propună în proiectul de buget introducerea unei taxe de 2% pe averile mai mari de 100 de milioane de euro și să nu reducă cheltuielile de protecție socială.

Problema pe care o are Lecornu, al treilea prim ministru în mai puțin de un an, după răsturnarea de către Adunarea Națională a predecesorilor săi – Michel Barnier (moțiune de cenzură, decembrie 2024) și Francois Bayrou (vot de încredere respins, septembrie 2025), este absența unei majorități parlamentare. El se poate baza doar pe sprijinul a 161 de deputați ai confederației pro-prezidențiale Ensemble (Împreună, centru) și 50 de deputați LR, total 211 din 577. Stânga, cu 192 de deputați, și RN și, aliații cu 138 deputați, pot oricând doborî guvernul.

Președintele Macron ar avea soluția dizolvării Adunării Naționale și convocării unui nou scrutin legislativ (al treilea în mai puțin de patru ani, după alegerile la termen din 2022 și cele anticipate din 2024), dar sondajele de opinie indică o repetare a rezultatului din scrutinele precedente, fără ca vreunul din cele trei blocuri să poate obține o majoritate absolută.

Președintele Macron a refuzat să demisioneze așa cum i-au cerut unele personalități mai ales de la stânga și a spus că-și va duce mandatul până la capăt în 2027, când nu mai are dreptul de a candida după două mandate consecutive, potrivit Constituției Republicii Franceze.