Guvernul Franței condus de Sebastien Lecornu își începe mandatul în condiții extrem de dificile: opozițiile radicale de stânga și dreapta au depus deja moțiuni de cenzură

Numit pentru a doua oară în funcție de președintele Emmanuel Macron săptămâna trecută, premierul Lecornu și-a format un guvern alcătuit esențialmente din politicieni și personalități provenite din societatea civilă, dintre care unul singur, ministrul justiției Gerald Darmanin, are ambiții pentru alegerile prezidențiale din 2027.

Susținerea politică a acestui guvern este și mai firavă decât cea a precedentelor guverne, conduse de Michel Barnier și Francois Bayrou și răsturnate prin vot de Adunarea Națională. De data aceasta confederația centristă pro-prezidențială Ensemble (Împreună) a rămas singura forță politică de sprijin, după ce Republicanii (LR, centru dreapta) au refuzat să mai facă parte din “Soclul Comun”, coaliția de sprijin de centru dreapta a precedentelor cabinete. Mai mult, liderul LR, Bruno Retailleau, fost ministru de interne în guvernele Barnier și Bayrou, a anunțat excluderea din partid a celor șase miniștri care au acceptat numirea în guvernul Lecornu.

În această situație, în Adunarea Națională au fost introduse două moțiuni de cenzură de către partidele Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală/extremă) și Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă), care vor fi dezbătute joi de camera inferioară a parlamentului Franței.

Cele două moțiuni au puține șanse de succes, întrucât Partidul Socialist (PS) a anunțat că nu le va susține.

Balanța de forțe în Adunarea Națională este următoarea:

• Ensemble 162 deputați
• Republicanii 50
• Partidul Socialist 69
• LFI 71
• RN + UDR 139 (123 + 16)
• Ecologiști 38
• Comuniști 17
• Neafiliați și Independenți 31

Total 577

Pentru răsturnarea guvernului este necesară majoritatea absolută de 289 de deputați, care este practic imposibilă fără votul deputaților PS, în condițiile în care neafiliații, independenții, ecologiștii și comuniștii nu sprijină în bloc moțiunile de cenzură, iar LR, chiar dacă nu face parte din guvern nu va cenzura din start guvernul Lecornu. Votul LFI + RN adună doar 210 deputați, în plus cele două partide sunt la capetele opuse ale spectrului politic, adversari ireductibili care de cele mai multe ori nu votează împreună.

PS a anunțat însă că ar putea introduce propria moțiune de cenzură. Pentru moment, socialiștii sunt în negocieri cu premierul Lecornu care a introdus în proiectul de buget pe 2026 măriri de impozite pentru patrimonii ridicate, cu intenția de a face pe placul PS.

Dar poziția guvernului Lecornu este extrem de precară. Majoritatea partidelor cer dizolvarea Adunării Naționale și convocarea de alegeri legislative anticipate, care ar fi al treilea scrutin