Șeful spionajului olandez: Amenințarea cibernetică chineză depășește amenințarea Rusiei /  ”Avem informații despre interferența Rusiei în diferite alegeri, și nu numai prin dezinformare”

Viceamiralul Peter Reesink, directorul agenției olandeze de informații militare MIVD, a Țărilor de Jos, susține într-un interviu acordat POLITICO faptul că Europa nu-și poate lua ochii de la potențialul pericol din partea Chinei, în ciuda faptului că liderul rus Vladimir Putin atrage cea mai mare parte a atenției continentului în materie de securitate.

„China are un sistem cibernetic foarte complex și organizat. Iar noi nu suntem capabili să avem o înțelegere completă a ceea ce pot face, aș spune că este mai amenințătoare decât Rusia”, spune el.

În raportul său anual publicat la sfârșitul lunii trecute, MIVD a evidențiat aprofundarea legăturilor geopolitice, economice și militare dintre Rusia și China – și riscurile tot mai mari pe care acestea le prezintă pentru Europa.

Ofițerii olandezi au remarcat că Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva Țărilor de Jos și a aliaților lor europeni pentru a influența și submina societățile acestora, în timp ce agențiile de informații americane au dezvăluit anul trecut că grupul cibernetic chinez Salt Typhoon s-a infiltrat în principalii furnizori americani de telecomunicații timp de cel puțin un an.

„Am văzut că ceva similar se întâmplă în Europa, deși nu la același nivel ca în SUA”, a declarat Reesink, adăugând că China a vizat aproximativ 10 țări europene. „Dar ceea ce putem observa este doar o parte limitată a sistemului cibernetic complex al Chinei”.

Raportul MIVD a arătat că Rusia a încercat să perturbe alegerile europene din iunie anul trecut prin lansarea de atacuri cibernetice asupra site-urilor web legate de partidele politice olandeze și de sistemele de transport public – eforturi menite să îngreuneze votul cetățenilor olandezi.

Potrivit lui Reesink, o astfel de interferență – din partea unei Rusii din ce în ce mai beligerante, care poartă de ani de zile un război în Ucraina vecină și desfășoară în același timp un război hibrid în Europa – nu este unică pentru Țările de Jos.

„Avem informații despre interferența Rusiei în diferite alegeri, și nu numai prin dezinformare. Acest lucru se întâmplă în câteva țări, în special în țări care se aflau sub influența Rusiei”, a spus el.

Reesink a avertizat că cel mai amenințător comportament al Rusiei este acumularea sa militară continuă pentru un potențial conflict viitor.

În 2024, cheltuielile de apărare ale Rusiei au ajuns la 149 miliarde de dolari estimați, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm – o creștere de 38% față de 2023 și dublul nivelului din 2015.

„Rusia produce mult mai multă artilerie, de asemenea cu ajutor din partea altor țări, decât are nevoie pentru războiul cu Ucraina”, a declarat Reesink. Acesta a precizat că Rusia nu numai că își reface stocurile epuizate, ci și mută noi unități de artilerie spre granițele NATO, inclusiv spre țările baltice și Finlanda.

„Acesta este un indiciu pentru noi că își consolidează capacitatea”, a spus el, subliniind în același timp că MIVD nu prevede în prezent că Putin va iniția un nou război.

Reesink a estimat că, odată ce – sau dacă – se va ajunge la o înțelegere cu Ucraina, Rusia ar putea fi pregătită pentru un nou conflict în decurs de un an, presupunând că producția sa militară rămâne la nivelurile actuale și Kremlinul își menține apetitul politic pentru luptă.

„Țările de Jos, la fel ca restul țărilor NATO, se află într-o fază de program de pregătire sporită pentru a se asigura că suntem pregătiți în cazul în care acest lucru se întâmplă”, a spus el.

„Majoritatea ministerelor s-au confruntat cu reduceri bugetare – cu excepția apărării – iar la nivel politic există puține dezbateri cu privire la necesitatea de a ne pregăti”, a spus el. „Am fost un pic reticenți în ultimii 20, 30 de ani, trebuie să recunosc, dar acum această conștientizare a revenit din nou”.

În afară de amenințările din partea Chinei și a Rusiei, conducerea serviciilor de informații europene vede un alt elefant în cameră: președintele american Donald Trump.

De la realegerea sa în noiembrie, Trump a luat măsuri pentru consolidarea controlului politic asupra agențiilor americane de informații prin reducerea fondurilor, marginalizarea vocilor disidente și numirea unor loialiști în funcții-cheie – măsuri care, potrivit criticilor, vor submina independența și eficiența comunității de informații.

„Nu este un semnal foarte confortabil din partea SUA când vezi că liderii agențiilor de informații din partea lor sunt… ei bine, nevoiți să își caute un alt loc de muncă”, a declarat Reesink.

Dar el a susținut că revenirea lui Trump la putere a servit ca un semnal de alarmă pentru serviciile de informații europene.

„A fost o bună privire în oglindă pentru Europa și rolul pe care trebuie să îl jucăm pentru noi înșine”, a spus el. Conștientizarea „faptului că trebuie făcut ceva din perspectivă europeană” a prins rădăcini, a adăugat el.

„Și vă pot da un exemplu: Acum câteva săptămâni, am avut o întâlnire la Bruxelles cu agențiile de informații, atât civile, cât și militare. Și pentru prima dată, cred, am fost prezenți toți directorii”, a spus el.

Reesink a subliniat faptul că cooperarea dintre agențiile de informații europene și americane rămâne solidă și reciproc avantajoasă – deși a avut un cuvânt de avertizare.

„Dacă mă uit la nivelul de lucru, există atât de multă cooperare care are loc de ani de zile, ceea ce este foarte viabil pentru noi, dar și pentru SUA. Acest lucru nu se va schimba peste noapte”, a spus el.

Cu toate acestea, Reesink a recunoscut că Europa „nu poate închide ochii” și ar putea fi nevoită să își reevalueze schimbul de informații cu Washingtonul în lumina lui Trump, care a promovat unele relatări rusești despre războiul Moscovei în Ucraina.

„Ne cântărim nivelul de cooperare, cantitatea și intensitatea în care împărtășim … și asta ar putea însemna în cele din urmă că schimbăm modul în care trebuie să cooperăm cu SUA”, a avertizat el.