Sebastien Lecornu își preia funcția de prim ministru al Franței pe fondul unei ostilități politice și sociale ridicate

La ora prânzului a avut loc la Palatul Matignon din Paris transferul funcției între Francois Bayrou al cărui guvern a fost demis luni în urma respingerii unui vot de încredere în Adunarea Națională și Lecornu, numit marți seara în funcție de președintele Emmanuel Macron.

Lecornu, în vârstă de 39 de ani, a deținut în precedentul guvern funcția de ministru al forțelor armate și devine al șaptelea prim ministru al președintelui Macron după alegerea acestuia pentru prima oară în 2017, dar mai relevant al cincilea de la realegerea sa din 2022 și după două scrutine parlamentare care au rezultat într-un parlament fără majoritate.

Reacția la numirea lui Lecornu la numai o zi după demiterea guvernului Bayrou a fost previzibilă. La stânga, mai mulți responsabili politici consideră că numirea acestui apropiat al președintelui Macron, prezent în toate guvernele din 2017, este o „provocare”.

Partidul Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală/extremă) a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva noului prim-ministru, așa cum a anunțat Manuel Bompard, coordonatorul național al partidului la BFMTV. Liderul fondator al LFI, Jean-Luc Mélenchon, a denunțat „o tristă comedie de dispreț față de Parlament”, cerând din nou plecarea din funcție a președintelui Macron.

Liderul Partidului Socialist (PS), Olivier Faure, cere să nu se mai recurgă la tentativa de legiferare prin angajarea răspunderii guvernului de pe un proiect de lege. „Ar fi o demonstrație că metoda se schimbă”, a susținut Faure la franceinfo. „Trebuie să rupem cu politica care a fost dusă în ultimii 8 ani”, a mai pledat el.

La rândul ei, Marine Le Pen, liderul deputaților partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă), a estimat că „președintele trage ultimul cartuș a macronismului”, prezicând că succesorul său „se va numi Jordan Bardella”, care este președintele RN.

În ceea ce privește formarea noului guvern, pe lângă confederația centristă pro-prezidențială Ensemble (Împreună), doar partidul Republicanii (LR, centru dreapta), condus de ministrul interimar de interne, Bruno Retailleau, s-a declarat dispus să găsească acorduri cu premierul Lecornu.

Dar acest lucru nu avansează în formarea unei coaliții majoritare în Adunarea Națională. Ensemble are 161 de deputați, iar RN 49, în total 210 din 577, majoritatea absolută fiind de 289. Mai mult, la votul de încredere premierul Bayrou a adunat numai 194 de voturi cu 13 deputați LR votând împotrivă și nouă abținându-se.

Sondajele de opinie plasează RN în frunte în cazul unor alegeri legislative anticipate, ceea ce ar reprezenta al treilea scrutin parlamentar în mai puțin de trei ani, dar nu e deloc clar că partidul condus de Le Pen și Bardella ar putea obține majoritatea absolută.

Și toată această criză politică are loc pe fondul unei situații economice din ce în ce mai precare, cu un deficit bugetar care depășește 6% din Produsul Intern Brut. De altfel, principalul motiv al respingerii încrederii guvernului Bayrou a fost proiectul de buget care prevedea reduceri de cheltuieli publice de 44 de miliarde de euro, respinse net de opozițiile de stânga și de dreapta, care au totalizat 364 de voturi.

Între timp, climatul social se deteriorează. Miercuri circa 100.000 de persoane au participat la mișcarea “Blocăm totul”, care a perturbat între altele traficul feroviar pe multe linii în țară. La ora prânzului potrivit ministerului de interne fuseseră efectuate 250 de arestări.