Scandal între ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi cotidianul italian Corriere della Sera, care a refuzat să publice un interviu cu el „plin de propagandă”

Un scandal a izbucnit, joi, între Ministerul rus de Externe şi cotidianul italian „Corriere della Sera”, după ce ministerul a declarat agenţiei ruse de stat TASS că ziarul i-a luat un interviu şefului diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, dar apoi a refuzat să-l publice integral, „fără cenzură” şi „tăieturi”.

Conducerea „Corriere” a răspuns la acuzaţie precizând că solicitarea unui interviu realizat direct, ca o discuţie, a fost refuzată, aşa încât a trimis întrebările în avans, iar Ministerul rus de Externe a răspuns cu „un text lung, plin de acuzaţii şi propagandă”, transmite News.ro.

Corriere della Sera a refuzat să publice interviul cu Serghei Lavrov — şi în versiunea tipărită, şi în cea online. Redactorii au motivat refuzul afirmând că declaraţiile lui Lavrov „conţin multe afirmaţii controversate care necesită verificarea faptelor sau clarificări suplimentare”, ceea ce ar depăşi „limitele rezonabile”. Moscova a calificat rapid acest gest drept „cenzură scandaloasă”.

Ca urmare a refuzului ziarului italian de a da curs condiţiilor Moscovei, transcriptul interviului a fost publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe şi a fost preluat de TASS, dar şi de Ambasada Rusiei în România, care l-a postat pe Facebook sintetizând „tezele principale”.

Potrivit MAE rus, Lavrov a „dat un răspuns cuprinzător” la fiecare dintre întrebările puse de „Corriere”, care a refuzat apoi să publice textul pregătit. „Au explicat că declaraţiile lui Lavrov conţin prea multe afirmaţii discutabile care trebuie verificate sau clarificate, iar publicarea lor ar depăşi limitele rezonabile”, a declarat ministerul condus de Lavrov. „Am sugerat ca o versiune prescurtată să fie publicată în ediţia tipărită a ziarului, iar textul integral să fie publicat pe site-ul său web. Propunerea a fost respinsă”, a precizat ministerul rus. Instituţia consideră că aceasta este „o formă de cenzură”.

Conducerea Corriere della sera a răspuns imediat la această acuzaţie cu o explicaţie publicată în ediţia online. „Ministerul rus de Externe a răspuns la întrebările trimise în prealabil de Corriere della Sera cu un text lung, plin de acuzaţii şi propagandă . Cererea noastră de a realiza un interviu real, ca o discuţie, şi de a contesta punctele pe care le consideram necesare de clarificat a fost respinsă categoric de minister”, a subliniat cotidianul italian. „Evident, (Lavrov) a considerat că poate aplica unui ziar italian aceleaşi criterii ca într-o ţară precum Rusia, unde libertatea de informare a fost abolită. Când ministrul Lavrov va dori să acorde un interviu în conformitate cu principiile jurnalismului liber şi independent, vom fi întotdeauna disponibili”, a transmis conducerea Corriere della Sera.

Corriere della Sera este un ziar italian istoric, publicat în Milano şi fondat în 1876 de Eugenio Torelli Viollier. În februarie 2025, avea un tiraj mediu de 221.558 de exemplare. Publicat de RCS MediaGroup, Corriere este cel mai important ziar italian în ceea ce priveşte tirajul şi numărul de cititori. Sloganul său este: „Libertatea ideilor”.

CE A SPUS LAVROV

În răspunsurile date întrebărilor transmise de Corriere della Sera, Lavrov vorbeşte despre „ascensiunea nazismului în Europa”, susţine că guvernele europene încearcă să distragă atenţia cetăţenilor lor de la „agravarea problemelor socio-economice interne” prin finanţarea Kievului şi descrie Rusia ca un „stat civilizaţional, cu o istorie de o mie de ani”.

Potrivit agenţiei Reuters, Serghei Lavrov, a declarat în interviul publicat de TASS că speră ca Washingtonul să nu ia măsuri care ar putea escalada conflictul din Ucraina. Lavrov a spus că preşedintele american Donald Trump susţine de mult timp dialogul cu Rusia, a căutat să înţeleagă pe deplin poziţia Rusiei faţă de Ucraina şi „a demonstrat angajamentul de a găsi o soluţie paşnică durabilă”.

„Ne bazăm pe bunul simţ şi pe faptul că menţinerea acestei poziţii va prevala la Washington şi că se vor abţine de la acţiuni care ar putea escalada conflictul la un nou nivel”, a declarat Lavrov, .

Reuters, care a preluat declaraţiile din interviul difuzat de TASS încă de miercuri seara, precizează că aceste comentariil ale lui Lavrov au făcut iniţial parte dintr-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera, dar TASS a precizat că ziarul italian a refuzat să publice interviul.

Lavrov a susţinut în interviu că Trump ştie că unul dintre motivele care stau la baza acţiunilor Rusiei în Ucraina este extinderea NATO şi desfăşurarea infrastructurii sale în apropierea graniţei sale. „În esenţă, despre asta preşedintele rus Vladimir Putin şi Rusia au avertizat în ultimii 20 de ani”, a punctat Lavrov.

Trump şi Putin au purtat discuţii în Alaska în august, iar Lavrov a vorbit la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio pe 20 octombrie pentru a discuta despre un posibil nou summit, la câteva zile după ce acesta fusese anunţat de Trump în urma unei convorbiri telefonice cu Putin.

Însă Trump a declarat ulterior că a anulat summitul prevăzut să aibă loc la Budapesta. Preşedintele SUA a susţinut apelurile la un armistiţiu imediat în Ucraina, cu forţele în poziţiile actuale ale frontului, în timp ce Moscova a declarat că doreşte ca Kievul să cedeze mai mult teritoriu. De asemenea, Trump a impus primele sancţiuni directe la adresa Moscovei, punând companiile ruse Lukoil şi Rosneft pe lista sa neagră.

După aceste acţiuni ale Washingtonului, Serghei Lavrov a dispărut din spaţiul public, lipsind cu precădere de la o importantă re uniune a Consiliului rus de Securitate, ceea ce a dat naştere speculaţiilor că ar fi intrat în dizgraţia Kremlinului, după mai bine de două decenii în slujba lui Putin.

Dar veteranul şef ak diplomaţiei ruse a reapărut în public la sfârşitul săptămânii trecute şi de atunci a început o ofensivă mediatică stând de vorbă de mai multe ori cu presa rusă, inclusiv miercuri, când şi-a reluat retorica agresivă la adresa Ucrainei şi a Europei, adoptând în acelaşi timp un ton mult mai precaut şi echilibrat atunci când a venit vorba de Donald Trump.

În comentariile sale publicate de TASS, Lavrov a acuzat Europa că intenţionează să submineze eforturile SUA de a găsi o soluţie paşnică. Europa, a spus el, „sabotează toate eforturile de pace şi respinge contactele directe cu Moscova. Introduce noi sancţiuni care afectează şi mai mult economiile sale. Se pregăteşte în mod deschis pentru un nou război european major împotriva Rusiei”, a acuzat Lavrov. Rusia va fi gata să reia contactele cu Europa „când va trece această frenezie rusofobă. Nu există altă modalitate de a o descrie”, a punctat Lavrov în răspunsurile nepublicate de Corriere dela Sera, dar preluate de TASS.

Liderii europeni au acuzat Rusia că duce un „război hibrid” împotriva democraţiilor europene şi au promis că vor răspunde. Ţările Uniunii Europene care susţin Ucraina au convenit luna trecută asupra unui al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi au discutat modalităţi de a face rost de fonduri pentru Kiev folosind activele ruseşti îngheţate.