BREAKING Ce zice Curtea de Justiție a UE despre compensarea muncii suplimentare a magistraților: nu e obligatoriu să primească bani mai mulți / Înalta Curte ceruse „cote compensatorii” din banii alocați posturilor neocupate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat azi, 13 noiembrie, o decizie care pare să frângă visul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, de a primi mai mulți bani pentru munca suplimentară a judecătorilor.

CJUE a decis, în esență, că „Un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, în plus faţă de cele aferente postului în care a fost numit, nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară”.

CJUE mai adaugă: „Principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care, prin faptul că prevede doar acordarea de timp liber în compensare” pentru munca suplimentară depusă de un judecător, „exclude orice compensație financiară pentru munca efectuată”.

De la ce a plecat totul

Curtea de Justiție a UE a fost sesizată de un judecător de la Tribunalul Galați, menționat doar cu inițialele, HZ, care reclama că, în anii 2019 și 2020, a prestat ore suplimentare și cerea să fie plătit în plus din banii necheltuiți alocați posturilor vacante. În 2023, Tribunalul București i-a respins cererea ca neîntemeiată, pe motiv că două ordonanțe de guvern interziceau acordarea de compensații financiare pentru munca suplimentară, aceasta putând fi compensată doar prin timp liber.

Judecătorul a atacat sentința la Curtea de Apel București, instanță care a suspendat procesul și a adresat Curții de Justiție a UE o întrebare preliminară: dacă, conform dreptului UE, principiul independenței Justiției este afectat de o reglementare națională care interzice plata orelor suplimentare prestate de un judecător cu bani și nu cu timp liber.

CJUE a decis că „principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care, prin faptul că prevede doar acordarea de timp liber în compensare pentru timpul de lucru pe care un judecător îl efectuează pentru realizarea unor sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanței în care își desfășoară activitatea în plus față de cele care îi revin conform postului pe care îl ocupă, exclude orice compensație financiară pentru munca efectuată în vederea realizării acestor sarcini suplimentare, cu condiția ca acest judecător să poată valorifica efectiv timpul liber în compensare pe care l‑a dobândit”.

Acordul propus de Savonea, ignorat

Amintim că și președinta Înaltei Curți de Casație, Lia Savonea, a propus miercuri un așa-numit „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, în care, la ultimul punct al revendicărilor, propunea ca din economiile făcute la buget prin neocuparea unor posturi din sistemul judiciar, să fie compensați suplimentar judecătorii care au un volum de activitate mare.

Acordul a fost prezentat miercuri seara la ședința de la Cotroceni, în care s-au întâlnit liderii Coaliției cu reprezentanții sistemului judiciar, dar potrivit unor surse, acesta „nu a stârnit un mare entuziasm” și a fost în bună măsură ignorat.

În același acord, la primul punct, figura obligația celor care urmau să-l semneze să respecte deciziie judecătorești, ale Curții Constituționale și recomandările Comisiei Europene, dar lipsea o obligație care, de altminteri, este prevăzută și în Constituție: respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE.

Citește și 

Înalta Curte propune un „acord pentru Justiție și stabilitate instituțională” / Lia Savonea mai vrea și niște bani în plus / Instanța supremă cere acordarea unei „cote compensatorii” din banii necheltuiți în sistemul judiciar, care să ajungă la judecători și procurori

Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani

Magistrații au cerut ca pensia să fie 65% din venitul brut, adică 98% din venitul net. Csoma Botond: Propunerile magistraților sunt inechitabile