România – pe ultimul loc în Uniunea Europeană la principalii indicatori-cheie privind educația în 2024, primul an de aplicare pentru legile Deca-Iohannis, arată Monitorul Educației și Formării al Comisiei Europene

România nu reușește nicio îmbunătățire față de anul anterior, cu excepția unor variații foarte mici, la niciunul dintre indicatorii-cheie luați în calcul de Comisia Europeană pentru a evalua rezultatele educației, arată cel mai nou raport anual european pe această temă, Monitorul Educației și Formării 2025, scrie Edupedu.ro. România își păstrează locul codaș la nivel european, cu rezultate care, în cazul unora dintre indicatori, trag în jos media europeană, unele fiind mai slabe, chiar, decât cele raportate pentru anul anterior.

Pe de altă parte, România figurează cu cifre comparabile cu media europeană într-un nou set de indicatori referitori la participarea elevilor și tinerilor la studii STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), indicatori incluși în această ediție a Monitorului Educației și Formării.

• Unii indicatori – precum cei legați de rezultatele elevilor la Matematică, Științe și Citire – nu prezintă cifre noi, ei fiind determinați de baze de date încă neactualizate, precum rezultatele la PISA, evaluarea internațională a OCDE pentru care ultimele date disponibile sunt aferente anului 2022. Alți indicatori prezintă date actualizate pe parcursul ultimului an și sunt acoperitoare pentru ultimul an al mandatului Ligiei Deca la conducerea Ministerului Educației, 2024, ce a urmat adoptării Legilor educației din 2023.

Indicator 1 – Participarea la educație timpurie

Una dintre țintele UE este ca în 2030 participarea la educație timpurie, pentru copiii cu vârste între 3 ani și cea de înscriere la școala primară, să fie de cel puțin 96%.

Media UE a fost, în ultimul an, apropiată de ținta europeană: 94.6%. În România, ea a fost cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică: 75,7%, în creștere nesemnificativă față de anul anterior (74,8%).

Citește analiza integral pe Edupedu.ro