Care sunt măsurile pentru combaterea analfabetismului funcțional, considerate relevante de Comisia Europeană, ignorate până acum în România – analiză Eurydice

Existența unor „ținte măsurabile” în politicile strategice de educație, programe remediale clar definite, care evită abordările „la paușal”, schimbări diverse ce privesc predarea – de la reorganizarea zilei de școală la flexibilizarea predării, materiale suplimentare și resurse pentru profesori, dar și pentru părinți: toate acestea se numără printre diversele măsuri luate în calcul la nivel european pentru îmbunătățirea competențelor elevilor, dar care nu au fost sub niciun chip aplicate în România în ultimii ani, potrivit unui recent raport al Comisiei Europene. După ce Edupedu.ro a analizat documentul la sfârșitul săptămânii trecute, Ministerul Educației și Cercetării a prezentat o serie de măsuri punctuale, derivate din Legea Bolojan, drept o „abordare strategică” pentru combaterea analfabetismului funcțional. Care sunt, însă, măsurile considerate relevante la nivel european, pentru reducerea acestui fenomen, unde România „lipsește”?

• Analiza Comisiei Europene urmărește măsurile luate de statele membre și partenere pentru combaterea rezultatelor slabe ale elevilor în ceea ce privește competențele – citire, matematică, științe – în perioada  2020-2025. Edupedu.ro a prezentat pe larg informațiile relevante cu privire la România aici, dar și aici.

În reacție, Ministerul Educației și Cercetării a arătat, pe 20 octombrie, că o serie de măsuri punctuale, dintre care o bună parte rezultă din măsurile de austeritate introduse prin Legea 141/2025 (Legea Bolojan), ar reprezenta „o abordare strategică sistemică susținută și pragmatică” pentru reducerea analfabetismului funcțional. Dar cele mai multe măsuri – trei vizează programe remediale, unul este legat de reglementările noi privind „Săptămâna verde” și „Școala altfel” – nu se încadrează la ceea ce raportul Comisiei apreciază drept politici strategice cu ținte măsurabile.

• Ce măsuri prezintă MEC drept o „abordare strategică sistemică susținută și pragmatică” împotriva analfabetismului funcțional – la finalul articolului

Acest punct de pornire – definirea pragurilor de alfabetizare și existența unor standarde – lipsește în acest moment din ceea ce raportează România pentru ultimii cinci ani. La diversele capitole din analiza Comisiei Europene, țara declară măsuri minimale, uneori fără niciun fel de detaliu care să fie consemnat în document.

Raportul Comisiei Europene nu pleacă de la măsuri precise, verificate în practică sau care sunt considerate referințe general valabile pentru reducerea analfabetismului funcțional. Dar el grupează diversele măsuri luate de țările membre în grupuri relevante de intervenții și verifică modul în care alte țări se încadrează în acestea.

Citește analiza integrală pe Edupedu.ro.