Președinții Curților de Apel sar în apărarea Liei Savonea, după șirul de eliberări ale unor corupți / UPDATE: Și președinții de Tribunale au dat un comunicat similar, precum și câteva asociații de magistrați / Spre seară, și Judecătoriile au dat un comunicat de sprijin

Președinții curților de apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”.

„Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului”, afirmă președinții curților de apel.

Aceștia aduc acuzații grave reprezentanților Executivului:

„Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.

Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile «valori» după care se ghidează structura statală a ţării.”

Comunicatul integral:

Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.

Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.

Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.

Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.

Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.

Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.

Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.

Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.

Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.

În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.

Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.

Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție, lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:

– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.

În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.

Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.

Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel

Context: Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești”.

Pe de altă parte, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu la Digi24, că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate.

UPDATE Președinții de tribunale au remis și ei un comunicat similar, pe care îl redăm integral:

Preşedinţii tribunalelor din România se alătură preşedinţilor cuţilor de apel din România şi își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.

Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.

Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.

Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.

Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.

Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.

Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.

Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.

Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.

În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.

Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.

Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție şi curţilor de apel şi lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:

– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.

În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.

Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.

Preşedinţii tribunalelor din România subliniază că atacul concertat la adresa preşedintelui instanţei supreme şi a Inaltei Curţi înseşi este deosebit de grav, iar perpetuarea şi alimentarea acestor acţiuni ostile instanţelor judecătoreşti pentru a justifica degradarea nivelului de trai din societatea românească face un rău inimaginabil şi cu consecinţe ireparabile statului de drept, bazat pe democraţia constituţională.

 

10.11.2025

 

Tribunalul Alba – Preşedinte, Judecător SÎRBU FLORIN

Tribunalul Arad – Preşedinte, Judecător BRADIN VIRGILIU FLAVIUS

Tribunalul Argeș – Preşedinte, Judecător OLTEANU ELENA CORNELIA

Tribunalul Bacău – Preşedinte, Judecător ENACHE SILVIU CĂTĂLIN

Tribunalul Bihor – Preşedinte, Judecător BALOGH TEODORA CARMEN

Tribunalul Bistrița Năsăud – Preşedinte, Judecător FRENȚIU GABRIELA CRTISTINA

Tribunalul Botoșani – Preşedinte, Judecător BRÂNZAC LUCIAN IONUȚ

Tribunalul Brăila – Preşedinte, Judecător VOINEA GEANINA ELENA

Tribunalul Brașov – Preşedinte, Judecător CONSTANTINESCU NICOLETA GEORGETA

Tribunalul București – Preşedinte, Judecător MOCANU MIHAI DRAGOȘ

Tribunalul Buzău – Preşedinte, Judecător VĂSII ELENA GEANINA

Tribunalul Călărași – Preşedinte, Judecător OPRIȘAN VICA

Tribunalul Caraș Severin – Preşedinte, Judecător JUCA PETRU

Tribunalul Cluj – Preşedinte, Judecător GAGA IOAN

Tribunalul Constanța  – Preşedinte, Judecător ARDELEANU VLAD ANDREI

Tribunalul Covasna – Preşedinte, Judecător KOVACS SIMONA

Tribunalul Dâmbovița – Preşedinte, Judecător POPESCU OCTAVIAN ADRIAN

Tribunalul Dolj – Preşedinte, Judecător SCURTU JANA

Tribunalul Galați – Preşedinte, Judecător NEDELCU GIULIO COSTEL

Tribunalul Giurgiu – Preşedinte, Judecător ANCU CRISTIAN-CONSTANTIN

Tribunalul Gorj – Preşedinte, Judecător SARCINĂ LAURA MIHAELA

Tribunalul Harghita  – Preşedinte, Judecător FODOR PETER

Tribunalul Hunedoara – Preşedinte, Judecător DAVID GEANINA VIORICA

Tribunalul Ialomița – Preşedinte, Judecător COSTIN MARIUS MIREL

Tribunalul Iași – Preşedinte, Judecător DĂMIAN OANA MONICA

Tribunalul Ilfov – Preşedinte, Judecător BRATU LAURA IRINA

Tribunalul Maramureș – Preşedinte, Judecător VERDEȘ ALEXANDRU LUCIAN

Tribunalul Mehedinți – Preşedinte, Judecător ZAHARIA GEORGE CRISTINEL

Tribunalul Militar București – Preşedinte, Judecător NICOLAE GEORGE OCTAVIAN

Tribunalul Militar Cluj – Preşedinte, Judecător POP MARIUS LIVIU

Tribunalul Militar Iași – Preşedinte, Judecător COSTEA ANCA NATALIA

Tribunalul Militar Timișoara – Preşedinte, Judecător SCĂRLĂTESCU OVIDIU ȘTEFAN

Tribunalul Mureș  – Preşedinte, Judecător VOINEA SEBASTIAN

Tribunalul Neamț – Preşedinte, Judecător CURELARU ALINA MARCELA

Tribunalul Olt – Preşedinte, Judecător PIȚU MARIN CONSTANTIN

Tribunalul pentru minori și familie Brașov – Preşedinte, Judecător CAZAC ANCA

Tribunalul Prahova – Preşedinte, Judecător CONSTANTINESCU CRISTIAN

Tribunalul Sălaj – Preşedinte, Judecător MOLDOVEANU COSTIN

Tribunalul Satu Mare – Preşedinte, Judecător MUREȘAN CARDONEL FELIX

Tribunalul Sibiu – Preşedinte, Judecător DUMBRĂVEAN ELENA

Tribunalul Specializat Argeș – Preşedinte, Judecător RĂDULESCU RALUCA

Tribunalul Specializat Cluj – Preşedinte, Judecător COTÎRLĂ MIRELA MIHAELA

Tribunalul Specializat Mureș  – Preşedinte, Judecător MAIER IOAN EUGEN

Tribunalul Suceava – Preşedinte, Judecător BRÂNZĂ CĂTĂLIN

Tribunalul Teleorman – Preşedinte, Judecător ENESCU EMILIA ELENA

Tribunalul Timiș – Preşedinte, Judecător CARAVELEA ȘTEFAN DORIN

Tribunalul Tulcea – Vicepreşedinte, Judecător NICOLA-GHEORGHIU DANIEL

Tribunalul Vâlcea – Preşedinte, Judecător COMĂNESCU IOANA ANDREEA

Tribunalul Vaslui – Preşedinte, Judecător PASCARU IOLANDA MIHAELA

Tribunalul Vrancea – Preşedinte, Judecător JELEA DINU

 

De asemenea, câteva asociații de magistrați susțin, printr-un comunicat, aceleași revendicări:

Asociațiile profesionale ale magistraților condamnă ferm continuarea campaniei fără precedent îndreptate împotriva magistraților şi a puterii judecătorești şi subliniază că aceasta reprezintă un atac agresiv şi susţinut la adresa dreptului fiecărui cetăţean  la o justiţie independentă.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă public continuarea absolut iresponsabilă a campaniei publice de decredibilizare a puterii judecătorești, subliniind că scopul final al acesteia este slăbirea magistraturii până în punctul în care puterea judecătorească nu va mai avea independența şi forța necesară pentru a-şi îndeplini rolul constituțional, acela de a garanta egalitatea în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil al fiecărui cetăţean, pentru apărarea drepturilor şi libertăților sale fundamentale.

Pe data de 30 iulie asociaţiile magistraţilor au subliniat că o asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești, acest linșaj public conducând  la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești.

Această campanie nu doar că a continuat, dar a culminat în ultima perioadă cu atacuri fără precedent la adresa instanţei supreme, precum şi cu declarații iresponsabile, incalificabile şi deosebit de periculoase venite de la vârful Statului Român, respectiv din partea vicepremierului şi reprezentanţilor partidelor din coaliţia de guvernare.

1. Atacurile la adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv prin campanii publice fără precedent de coalizare a opiniei publice împotriva judecătorilor instanţei supreme, reprezintă un atac direct la adresa democraţiei constituţionale, dat fiind rolul fundamental pe care această instanţă îl are în ierarhia instanţelor judecătoreşti.

Înalta Curte de Casaţie a avut, de-a lungul istoriei, şi trebuie să aibă şi în viitor, un rol fundamental în arhitectura statului român, fără de care nu există stat de drept şi democraţie constituţională. Atacurile directe şi vehemente la adresa instanţei supreme depăşesc cu mult limitele rezonabile şi acceptabile ale criticilor argumentate ale unor hotărâri judecătorești şi subminează încrederea cetăţenilor în întregul sistem judiciar.

Aceste atacuri sunt cu atât mai periculoase cu cât se înscriu în cadrul unei ample şi susţinute campanii de denigrare a puterii judecătorești în ansamblul său, campanie asupra căreia au tras un semnal puternic de alarmă şi asociaţiile europene ale magistraților, precum şi Reţeaua europeană a Consiliilor Judiciare, care, pe data de 22 august, a făcut un apel „la politicienii și instituțiile media din România să sprijine sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării despre anumiți judecători trebuie să înceteze.”

2. Declaraţiile vicepremierului României, din data de 08.11.2025, doamna Oana Gheorghiu, potrivit cărora plata pensiilor de serviciu s-ar realiza luându-se bani de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la bugetul unui spital care nu are medicamente reprezintă o mostră de manipulare emoțională nocivă şi iresponsabilă, venită din vremurile negre ale stalinismului şi comunismului construit pe lupta de clasă.

Declaraţiile făcute în calitate de vicepremier al României, reprezentant al Guvernului, nu sunt niciodată simple opinii personale, ci reflectă o conduită asumată la nivelul cel mai înalt în stat de subminare a încrederii în sistemul judiciar prin antagonizarea cetăţenilor faţă de categoria profesională a magistraţilor. După cum a arătat chiar Primul Ministru într-o intervenţie recentă la Digi24, „(…) una este să ai nişte păreri personale şi alta este să acţionezi în numele României”. Declaraţiile publice în calitate de vicepremier au fost făcute de la cel mai înalt nivel al Guvernului şi au rămas nesancţionate de acesta, legitimând aşadar acest tip de afirmaţii extrem de periculoase.

Astfel de declaraţii nu fac decât să inflameze opinia publică şi discursul public, excluzând de plano orice posibilitate de a se crea un climat calm pentru un dialog echilibrat cu privire la orice noi propuneri de reglementare referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor, fapt ce arată încă o dată că la nivelul Guvernului nu există

nicio intenţie de dialog real, ci doar intenţia evidentă de a destabiliza violent şi ireversibil puterea judecătorească şi de a segrega societatea civilă.

3. Declaraţiile viceprimarului Timişoarei, reprezentantul unui partid politic din coaliţia de guvernare, din data de 07.11.2025, în sensul că „este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dateuiască cu interlopi sau tot felul de băieţi de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe…vorbesc foarte serios…Şi aceste judecătoare ajung să fie şantajate de un interlop sau un băiat deştept dintr-o zonă sau alta şi ajung să controleze deciziile unui judecător” ating o culme a insolenţei şi iresponsabilităţii, greu de imaginat chiar în climatul de toxicitate şi ură ce caracterizează azi discursul public la adresa magistraturii.

O astfel de abordare publică absolut stupefiantă nu este doar un atac imund la adresa puterii judecătoreşti, în condiţiile în care, la nivelul anului 2020 în justiţie existau 73% femei şi 27% bărbaţi, iar declaraţiile viceprimarului Timişoarei, bărbat, vizează „un fenomen generalizat” privind o categorie profesională ai cărei reprezentanţi sunt preponderent femei. Declaraţiile viceprimarului sunt şi un atac impardonabil, josnic la adresa victimelor femei ale abuzurilor emoţionale sau sexuale pentru faptele reprobabile ale bărbaţilor care ajung să le şantajeze. Femeile victime ale unor abuzuri psihice sau fizice sunt discreditate, afirmându-se că nu ar fi responsabile în exercitarea unei profesii, prin plasarea vinei pentru abuz în sarcina victimei, mecanism atât de prevalent în discursul pe reţelele de socializare, însă absurd şi total iresponsabil atunci când este preluat de reprezentanţi de seamă ai partidelor politice din coaliţia de guvernare.

Dincolo de faptul că acest tip de discurs perpetuează traumele emoţionale sau fizice suferite de victimele reale ale abuzului, particularizarea sa la femeile dintr-o anumită categorie profesională distruge credibilitatea modului în care femeile îşi exercită profesia, creând impresia publicului că, în cazul de faţă, deciziile pronunţate de femeile judecător în general ar fi controlate de „un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta”.

Această manieră de denigrare coordonată a profesiei a coborât discursul public la nivelul cel mai de jos al josniciei, fiind cu atât mai gravă cu cât atacurile împotriva magistraturii vin din partea celor mai înalţi reprezentanţi ai puterii politice şi statale, la nivel central şi local.

UNJR, AMR, AJADO şi APR reiterează cererea adresată reprezentanţilor puterii executive de a opri atacurile la adresa puterii judecătoreşti şi de a-şi îndeplini, în schimb, atribuţiile constituționale de bună guvernare. Nu magistraţii, ci modul în care guvernanţii şi-au îndeplinit atribuţiile, de-a lungul timpului,  a condus la situaţia bugetară actuală a României.

UNJR, AMR, AJADO şi APR vor folosi toate mijloacele legale împotriva unor astfel de atacuri, în condiţiile în care apelurile noastre publice pentru încetarea campaniei de denigrare a profesiei de magistrat, menită să ostilizeze cetăţenii faţă de această categorie profesională, nu doar că nu au încetat, dar au atins apogeul virulenţei, al discriminării degradante şi al josniciei. Nu vom abdica niciodată de la apărarea independenţei justiţiei, oricât de intense, mizerabile şi prelungite ar fi atacurile la adresa acesteia şi indiferent din ce sfere politice sau sociale ar veni, pentru că fără justiţie liberă nici un om nu este liber.

UPDATE:

Spre seară, și Judecătoriile au dat un comunicat de sprijin, pe care îl redăm integral:

10 Noiembrie 2025
Comunicatul preşedinţilor Judecătoriilor
Preşedinţii judecătoriilor din România se alătură preşedinţilor curţilor de apel şi
preşedinţilor tribunalelor din România şi își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte
de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în
contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.
Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează
echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării,
ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară
și afectează încrederea în toți judecătorii.
Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea
ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă
conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.
Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem
— de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în
capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a
preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui
dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea
arbitrariului ca politică a statului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă
apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca
democraţiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin
intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor
fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.
Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat,
în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate
şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel
o luptă de clasă imaginară.
Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să
protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să
polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.
Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii
executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea
instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental
al statului de drept şi de confiscare a statului.
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a
principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu,
discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile
„valori” după care se ghidează structura statală a ţării.
În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de
a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea
cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea
autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție şi curţilor de
apel şi lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia
statului de drept:
– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.
În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei
forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului
său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea
standardelor de colaborare loială interinstituțională şi de manifestare în acord cu statutul
şi prerogativele de puteri în stat.
Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi
viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism
şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în
discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.
Preşedinţii judecătoriilor din România subliniază că atacul concertat la adresa
preşedintelui instanţei supreme şi a Înaltei Curţi înseşi este deosebit de grav, iar perpetuarea
şi alimentarea acestor acţiuni ostile instanţelor judecătoreşti pentru a justifica degradarea
nivelului de trai din societatea românească face un rău inimaginabil şi cu consecinţe
ireparabile statului de drept, bazat pe democraţia constituţională.
10.11.2025
Preşedinţii Judecătoriilor din România
Judecătoria ADJUD – Președinte, judecător Razvan GHENCEA
Judecătoria AIUD – Președinte, judecător Mircea-Radu BRIA
Judecătoria ALBA IULIA – Președinte, judecător Andreea Valeria DAVID IANCU
Judecătoria ALEŞD – Președinte, judecător Ramona-Maria STAN
Judecătoria ARAD – Președinte, judecător George Ionut BOGDAN
Judecătoria AVRIG – Președinte, judecător Cristina-Roxana MIHĂILESCU
Judecătoria BACĂU – Președinte, judecător Carmen-Simona PANFIL
Judecătoria BAIA DE ARAMĂ – Președinte, judecător Laurentiu-Dan HIRSOVOIU
Judecătoria BAIA MARE – Președinte, judecător Andrei-Radu TRUFAN
Judecătoria BĂILEŞTI – Președinte, judecător Aurelia-Dorina DURAC
Judecătoria BALŞ – Președinte, judecător Cristian IGNAT
Judecătoria BÂRLAD – Președinte, judecător Gabriela ENACHE
Judecătoria BECLEAN – Președinte, judecător Gelu-Radu BLAGA
Judecătoria BLAJ – Președinte, judecător Radu CIOBANU
Judecătoria BICAZ – Președinte, judecător Ionela CHITIC
Judecătoria BISTRIŢA – Președinte, judecător Ioana DOBOACĂ
Judecătoria BOLINTIN VALE – Președinte, judecător Cristina-Mihaela DRĂGHICI-NEDELCU
Judecătoria BOTOŞANI – Președinte, judecător Ionela Maria URSOLINSCHI
Judecătoria BRAD – Președinte, judecător Monica ROGOVEANU
Judecătoria BRĂILA – Președinte, judecător Florin-Cristinel JERCAN
Judecătoria BRAŞOV – Președinte, judecător Lucian-Cristian GHIDARCEA
Judecătoria BREZOI – Președinte, judecător Cristian-Vasile DASCALESCU
Judecătoria BUFTEA – Președinte, judecător Crina-Miriana ANTON
Judecătoria BUHUŞI – Președinte, judecător Adrian-Petre SAVA-GĂINĂ
Judecătoria BUZĂU – Președinte, judecător Liliana-Alina ALEXANDRU
Judecătoria CALAFAT – Președinte, judecător Irina-Raluca PAŞEA
Judecătoria CĂLĂRAŞI – Președinte, judecător Mihail-Cătălin DANCIU
Judecătoria CÂMPENI – Președinte, judecător Gheorghe-Cosmin BĂIEȘ
Judecătoria CÂMPINA – Președinte, judecător Andreea BURLACU
Judecătoria CÂMPULUNG – Președinte, judecător Alexandru-Marian BUICEA
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC – Președinte, judecător Anca-Alice POP
Judecătoria CARANSEBEŞ – Președinte, judecător Florea Bianca Larisa CAPRARESCU
Judecătoria CHIŞINEU CRIŞ – Președinte, judecător Izabella Reka TARAU-RADVANSKI
Judecătoria CONSTANŢA – Președinte, judecător Adrian IONESCU
Judecătoria CORABIA – Președinte, judecător Elena LASCU
Judecătoria CORNETU – Președinte, judecător Alexandra-Mihaela STANESCU
Judecătoria COSTEŞTI – Președinte, judecător Cristina MIC – SOARE
Judecătoria CRAIOVA – Președinte, judecător Georgiana Augusta DRAGOMIRESCU
Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ – Președinte, judecător Maria-Cosmina NAIBA
Judecătoria DARABANI – Președinte, judecător Elena-Cătălina RADUCANU
Judecătoria DEJ – Președinte, judecător Bogdan MIRON
Judecătoria DETA – Președinte, judecător Ema Gina PATRASCU
Judecătoria DEVA – Președinte, judecător Loredana-Cristina POPA-HAIDA
Judecătoria DRĂGĂŞANI – Președinte, judecător Adriana-Elena URSACHE
Judecătoria DRAGOMIREŞTI – Președinte, judecător Mariana VULCOVINSCHI
Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN – Președinte, judecător Cătălin MARINESCU
Judecătoria FĂGĂRAŞ – Președinte, judecător Laura-Mihaela BURCOVEANU
Judecătoria FĂGET – Președinte, judecător Petru IONAS
Judecătoria FĂLTICENI – Președinte, judecător Corina-Oana MELINTE
Judecătoria FĂUREI – Președinte, judecător Nicoleta BUNEA
Judecătoria FETEŞTI – Președinte, judecător Marina-Daniela ALEXE
Judecătoria FILIAŞI – Președinte, judecător Elena Suzana MUTU
Judecătoria FOCŞANI – Președinte, judecător Mariana NECULA
Judecătoria GĂEŞTI – Președinte, judecător Gabriela-Cristina PAVEL
Judecătoria GALAŢI – Președinte, judecător Maria – Laura LĂCĂTUŞ
Judecătoria GHEORGHENI – Președinte, judecător Iuliana ŞERBU
Judecătoria GHERLA – Președinte, judecător Andreea MIHALACHE
Judecătoria GIURGIU – Președinte, judecător Madalina-Andreea TITA
Judecătoria HAŢEG – Președinte, judecător Lavinia BORCA
Judecătoria HÂRLĂU – Președinte, judecător Daniel CHIRIAC
Judecătoria HÂRŞOVA – Președinte, judecător Alina-Isabela STĂNESCU
Judecătoria HOREZU – Președinte, judecător Vlad PARASCHIV
Judecătoria HUEDIN – Președinte, judecător Adina Roxana URSU
Judecătoria HUNEDOARA – Președinte, judecător Gheorghe UNGUREANU
Judecătoria HUŞI – Președinte, judecător Gabriela BUSUIOC
Judecătoria IAŞI – Președinte, judecător Veronica-Corina VARVARA
Judecătoria INEU – Președinte, judecător Ramona Alina GEORGIU
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI – Președinte, judecător Sorin MIHĂILĂ
Judecătoria LIEŞTI – Președinte, judecător Andreea-Livia TROANȚĂ-REBELEȘTURCULEANU
Judecătoria LIPOVA – Președinte, judecător Alexandra KOMUVES
Judecătoria LUDUŞ – Președinte, judecător Alexandra-Ancuţa GORDE
Judecătoria LUGOJ – Președinte, judecător Raul Emanuel MORARIU
Judecătoria MĂCIN – Președinte, judecător Mihai-Remus NICOARĂ
Judecătoria MANGALIA – Președinte, judecător Florentin Mircea PANAIT
Judecătoria MARGHITA – Președinte, judecător Claudia MERCEA
Judecătoria MEDGIDIA – Președinte, judecător Geilan IBRAIM
Judecătoria MIERCUREA CIUC – Președinte, judecător István CSÁSZÁR
Judecătoria MIZIL – Președinte, judecător Camelia-Elena BADEA
Judecătoria MOINEŞTI – Președinte, judecător Magdalena Luis ALEXANDRU
Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ – Președinte, judecător Vasile-Cristian GREGA
Judecătoria MORENI – Președinte, judecător Maria-Mirabela LAPADAT
Judecătoria MOTRU – Președinte, judecător Ştefan ALDULESCU
Judecătoria NĂSĂUD – Președinte, judecător Livia GOLBAN
Judecătoria NEGREŞTI-OAŞ – Președinte, judecător Petre-Menandru ŞTEFAN
Judecătoria NOVACI – Președinte, judecător Elena-Larisa BUCUR
Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC – Președinte, judecător Sergiu-Marian POSTICA
Judecătoria OLTENIŢA – Președinte, judecător Ionel ALEXANDRU
Judecătoria ONEŞTI – Președinte, judecător Maria-Cristina MOGHIOR
Judecătoria ORADEA – Președinte, judecător Paul-Sebastian CHICHINEJDI
Judecătoria ORĂŞTIE – Președinte, judecător Mirona-Maria VARMAGA
Judecătoria ORAVIŢA – Președinte, judecător Raluca-Adriana KUBAJI-TESLOVICI
Judecătoria ORŞOVA – Președinte, judecător Ada DUŢULESCU
Judecătoria PANCIU – Președinte, judecător Daniela CIOBOTARU
Judecătoria PAŞCANI – Președinte, judecător Alexandrina-Roxana DAMASCHIN
Judecătoria PĂTÂRLAGELE – Președinte, judecător Ioana Andrada MUREA
Judecătoria PIATRA-NEAMŢ – Președinte, judecător Carmen-Melania ISOPESCU
Judecătoria PITEŞTI – Președinte, judecător Ana GEABELEA
Judecătoria PLOIEŞTI – Președinte, judecător Ștefan-Andrei BOROȘ
Judecătoria POGOANELE – Președinte, judecător Nicoleta MACARENCO
Judecătoria PODU TURCULUI – Președinte, judecător Liliana-Mirela PUŞCAŞU
Judecătoria PUCIOASA – Președinte, judecător Mihai-Costin TOADER
Judecătoria RĂCARI – Președinte, judecător Sergiu-Ionuţ DÎRVARU
Judecătoria RĂDĂUŢI – Președinte, judecător Andreea-Maria LUPĂŞTEAN-BARFĂ
Judecătoria RĂDUCĂNENI – Președinte, judecător Raluca-Maria BARBU
Judecătoria RÂMNICU SĂRAT – Președinte, judecător Bianca-Roxana IESENCIUC
Judecătoria RÂMNICU VÂLCEA – Președinte, judecător Rebeca DIACONU
Judecătoria REGHIN – Președinte, judecător Constantin-Bogdan PETRE
Judecătoria REŞIŢA – Președinte, judecător Daniela Minda LOZICI
Judecătoria ROMAN – Președinte, judecător Andreea-Alexandra VIERIU
Judecătoria ROŞIORI DE VEDE – Președinte, judecător Alina-Florentina MARCU
Judecătoria RUPEA – Președinte, judecător ANA-MARIA ADOCHIȚI
Judecătoria SALONTA – Președinte, judecător Denisa-Luana RUSU
Judecătoria SÂNNICOLAU MARE – Președinte, judecător Bogdan ARDELEANU
Judecătoria SATU MARE – Președinte, judecător Dana-Eugenia POP
Judecătoria SĂVENI – Președinte, judecător Gabriela ANIŢEI
Judecătoria SEBEŞ – Președinte, judecător Andrei-Ilie FURDUI
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Irina CARASTOIAN
Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Bogdan-Cristian
STĂNCIULESCU
Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Mirela MEHEDINȚEANU
Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Valeria-Maria
CONSTANTINESCU
Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI – Președinte, judecător George-Cristian
PĂDURARU
Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI – Președinte, judecător Andrea ȚINEGHE
Judecătoria SEGARCEA – Președinte, judecător Diana GHEORGHE
Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE – Președinte, judecător George Marian LAPTEȘ
Judecătoria SIBIU – Președinte, judecător Doriana COZAC
Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI – Președinte, judecător Timea OPRIS INDRE
Judecătoria ŞIMLEU SILVANIEI – Președinte, judecător Aurelian-Corneliu DAVID
Judecătoria SINAIA – Președinte, judecător Andreea-Maria FLUCUŞ
Judecătoria SIGHIŞOARA – Președinte, judecător Vasile AENOAEI
Judecătoria SLATINA – Președinte, judecător Maria-Andreea BUŞICĂ
Judecătoria STREHAIA – Președinte, judecător Victor ROMAN
Judecătoria SUCEAVA – Președinte, judecător Laura BONDAR-MORARU
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – Președinte, judecător George-Constantin RISTEA
Judecătoria TÂRGU JIU – Președinte, judecător Melania-Georgiana PUZDREA
Judecătoria TÂRGU LĂPUŞ – Președinte, judecător Daniel-Mihai TULICI
Judecătoria TÂRGU MUREŞ – Președinte, judecător Mihai-Cătălin RUS
Judecătoria TÂRGU SECUIESC – Președinte, judecător GHEORGHE VLASE
Judecătoria TÂRGU-CĂRBUNEŞTI – Președinte, judecător Gabriela LIAO
Judecătoria TÂRNĂVENI – Președinte, judecător Cosmina CIOATĂ
Judecătoria TIMIŞOARA – Președinte, judecător Nicoleta BURLACU
Judecătoria TOPLIŢA – Președinte, judecător Elena FILIP
Judecătoria TOPOLOVENI – Președinte, judecător Denisa VASILE
Judecătoria TULCEA – Președinte, judecător Camelia-Daniela STAN
Judecătoria TURDA – Președinte, judecător GEORGETA POP
Judecătoria TURNU MĂGURELE – Președinte, judecător Cristina Ilinca COJOCARU
Judecătoria URZICENI – Președinte, judecător Daniela-Nicoleta TANASE
Judecătoria VÂNJU MARE – Președinte, judecător Liliana MARIN
Judecătoria VASLUI – Președinte, judecător Alexandru-Ştefan MANEA
Judecătoria VATRA DORNEI – Președinte, judecător Dumitru BAZELIUC
Judecătoria VĂLENII DE MUNTE – Președinte, judecător Mădălina-Andreea CORÂCI
Judecătoria VIŞEU DE SUS – Președinte, judecător Vasile-Florin FARAMA
Judecătoria ZALĂU – Președinte, judecător Szilard BALAZS
Judecătoria ZĂRNEŞTI – Președinte, judecător Adrian CHIPER
Judecătoria ZIMNICEA – Președinte, judecător Vadim CARANIC

 

Citește și

• O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană
• SURSE Două judecătoare de la Înalta Curte apropiate de Lia Savonea au înlăturat alte 3 judecătoare din dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu / Motivul: completul voia să sesizeze Curtea de Justiţie a UE astfel încât faptele să nu fie considerate prescrise
• UPDATE Darius Vâlcov, pedeapsă redusă de la 6 la 5 ani, după ce i s-a prescris fapta de trafic de influență / Decizia, luată de Curtea Supremă condusă de Lia Savonea
• O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană