Șefa Înaltei Curți de Casație Lia Savonea refuză invitația ministrului justiției, Radu Marinescu: Pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real / Justiția se confruntă astăzi cu un discurs public care alimentează percepția falsă a unor „privilegii”

Șefa Înaltei Curți de Casație Lia Savonea a refuz invitația ministrului justiției, Radu Marinescu care a solicitat mai multor instituții din sistemul judiciar o întâlnire de lucru pentru ziua de joi. ”Pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”, se arată în adresa de răspuns a șefei Înaltei Curți. Lia Savonea mai susține că justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilorși că ”această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept”. Refuzul are loc în contextul în care legea privind reforma pensiilor magistraților, are mărește treptat vârsta de pensionare la 65 de ani, este cuprinsă în pachetul doi de măsuri aprobat de Guvern, care ar urma să treacă de Parlament prin angajarea răspunderii.

Redăm mai jos răspunsul integral al șefei Înaltei Curți, Lia Savonea:

”Domnului ministru Radu MARINESCU
Ministrul Justiției

Stimate domnule ministru,

Referitor la solicitarea dumneavoastră nr. 2/44759 din 10 iulie 2025, înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 1230 din 11 iulie 2025, vă comunicăm următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Modul în care aceasta a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea, în acest cadru, a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției.

Instanța supremă constată că, în locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor „privilegii”.

Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru întărirea statutului magistratului, protejarea independenței instanțelor și garantarea accesului cetățeanului la o justiție credibilă și eficientă”

Context

Ministrul Justiţiei, domnul Radu Marinescu, a invitat, pentru ziua de joi, reprezentanţii instituţiilor sistemului judiciar la o întâlnire de lucru, în scopul identificării celor mai bune soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii din domeniul justiţiei.

”Ministrul Justiţiei a adresat Preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Directoarei Institutului Naţional al Magistraturii, Preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Preşedintelui Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România şi Directorului Şcolii Naţionale de Grefieri o invitaţie la dialog instituţional, în scopul identificării celor mai bune soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii din domeniul justiţiei”, anunţă Ministerul Justiţiei.

Agenda discuţiilor va cuprinde teme de real interes pentru sistemul de justiţie din România, precum digitalizarea actului de justiţie, actualizarea taxelor judiciare de timbru şi stabilirea acestora ca venit suport pentru investiţiile în infrastructura judiciară, identificarea unor metode pentru eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocaţi sau consilieri juridici, identificarea unor sancţiuni, inclusiv procesuale, eficiente şi disuasive în cazul celor care formulează plângeri contravenţionale cu rea-credinţă ori vădit neîntemeiate şi identificarea unor soluţii alternative, toate acestea în scopul degrevării activităţii instanţelor judecătoreşti.

Citește și

EXCLUSIV DOCUMENT Statul datora magistraților în urmă cu doi ani restanțe salariale în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care și le-au acordat singuri reprezentând 0,57% din PIB / Din aceste sume s-au plătit doar jumătate până în prezent – surse / Ce a declarat Nicușor Dan despre magistrați