EXCLUSIV Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat pentru azi la ora 13.30 Secțiile Unite de la ÎCCJ pentru a decide dacă atacă la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu/ UPDATE Curtea Supremă sesizează CCR

UPDATE 14.00: Curtea Supremă a decis să sesizeze CCR, potrivit unui comunicat. ”Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”, se arată în comunicat.

Articol inițial: Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a declarat pentru G4Media.ro că a convocat pentru azi la 13.30 Secțiile Unite ale magistraților ÎCCJ pentru a decide dacă atacă la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu.

”Chiar dacă majoritatea judecătorilor ÎCCJ sunt protejați de dispozițiile tranzitorii ale acestei legi, prin exercițiul de astăzi ei își asumă o datorie de conștiință: să evalueze posibilitatea sesizării CCR pentru apărarea viitorului justiției din România. O justiție construită cu greu, prin ani de sacrificii și renunțări care riscă să fie slăbită prin astfel de măsuri conjuncturale”, a declarat Lia Savonea pentru G4Media.ro

• UPDATE 9:56 “Este dreptul magistraților ÎCCJ să decidă dacă atacă sau nu la CCR proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu”, a declarat pentru G4Media.ro ministrul Justiției, Radu Marinescu.
• UPDATE 13:30: Potrivit unui draft de sesizare a CCR, consultat de G4Media.ro, proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților pentru care Executiviul și-a asumat răspunderea ar conține mai multe motive de neconstituționalitate.

Motive de neconstituționalitate extrinsecă:

1. ”Repunerea în discuție a statutului magistraților, fără o justificare reală, la numai un an de la reforma legislativă ce l-a vizat, este contrară principiului statului de drept, încălcându-se astfel art. 1 alin. (3) și (5) din Constituţie”, se arată în draftul consultat.

2. ”Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 133 alin. (1) din Constituţie, sub aspectul solicitării formale a avizului Consiliului Superior al Magistraturii” (…)

”Deși inițiatorul a învestit Consiliul Superior al Magistraturii cu solicitarea de emitere a avizului cu privire la proiectul de lege sus-menționat, la 29 august 2025 Guvernul a aprobat o altă formă, substanțial diferită, a actului normativ decât a celui transmis CSM spre avizare, iar la 01 septembrie 2025 Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege, ceea ce echivalează cu inexistența solicitării avizului pe proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea.

A admite că ar exista posibilitatea de a se transmite un proiect incipient pentru ca, în final, asumarea răspunderii să se facă pe un cu totul alt proiect ar echivala cu lipsirea de orice finalitate a procedurii consultării puterii judecătorești, procedură căreia îi corespunde avizul CSM”, se arată în draftul de sesizare.

3.”Legea este neconstituțională în ansamblul său întrucât nesocotește flagrant exigențele constituționale referitoare la principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională, contrar art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și art. 124 alin. (3) din Constituția României.”

”Legea adoptată generează coexistența a trei regimuri distincte de pensionare a magistraților, rezultat al unor intervenții legislative succesive într-un interval extrem de scurt, ceea ce conduce la nesocotirea principiilor stabilității și securității juridice și creează o nouă falie între generațiile de magistrați.

Astfel, o categorie de magistrați va beneficia de pensia de serviciu conform reglementărilor valabile până la 1 ianuarie 2024, alta în temeiul Legii nr. 282/2023, aplicabilă între 1 ianuarie 2024 și momentul intrării în vigoare a noii propuneri legislative, iar ultima categorie va ieși la pensie în condițiile stabilite de aceasta din urmă”, se arată în draft.

4. ”Legea încalcă art. 114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege” (…)

”Procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege trebuie să se refere la o situaţie care, fără a fi extraordinară, necesită o rezolvare ce nu poate fi amânată.”

5. ”Tehnica de asumare a răspunderii încalcă normele de tehnică legislativă și a fost folosită abuziv”

Motive de neconstituționalitate intrinsecă:

1. ”Încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității: (…)

”introducerea condiției suplimentare de vechime în muncă este complet necorelată cu celelalte două condiții impuse cumulativ, respectiv cea de vechime în magistratură și vârsta, fiind neclar chiar din perspectiva unui magistrat cum se interpretează previzibil textul de lege. Astfel, o primă interpretare pe care ar putea-o primi textul este aceea că îndeplinirea condiției de vechime în muncă ar trebui să se facă în 2031. În această intereptare, prin introducerea condiției suplimentare de vechime în muncă, încă de la etapa din 2031, persoanele care au intrat la 22 ani în magistratură și fac vechimea în magistratură în 2031, vor trebui să îndeplinească suplimentar și condiția de vechime în muncă de 26 de ani și 6 luni (care crește progresiv ulterior), astfel încât această categorie în mod evident nu va îndeplini condiția de vechime în muncă în 2031 (decât dacă ar fi lucrat în timpul facultății), ceea ce înseamnă că, de fapt, începând cu anul 2031, beneficiul etapizării nu poate în mod obiectiv profita niciunei persoane care a intrat în magistratură la 22 ani, creându-se astfel o discriminare între magistrați în funcție de vârsta la care au intrat în magistratură (discriminare pe criteriu de vârstă). Într-o altă posibilă interpretare s-ar putea susține că o persoană s-ar putea pensiona începând cu vârsta de 56 de ani și 6 luni, sub condiția vechimii în muncă de cel puțin 26 de ani și 6 luni. În această interpretare, textul ar fi practic lipsit de utilitate practică, fiind evident că pentru o persoană care avea vechime de 25 de ani în funcție la 47 de ani, acesta va îndeplini și condiția de vechime în muncă la 56 de ani și 6 luni. În realitate, condiția nou introdusă este lipsită de orice logică, în oricare dintre variante s-ar putea susține că se interpretează textul” (…)

2. Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție prin raportare la prevederile art. 124 alin. (3) și ale art.147 (4) sub aspectul nesocotirii principiului securității raporturilor juridice și principiului independenței justiției

”În concluzie, textul art. V alin. (3) din proiect este neconstituțional întrucât:

⦁ Nu indică modul în care se stabilește „data pensionării”, permițând, astfel, două variante de calculare a vechimii care poate fi valorificată,
⦁ În una din cele două variante de calcul textul este parțial inaplicabil și
⦁ Perioada pentru care se eșalonează eliminarea vechimii asimilate e, nejustificat, mai scurtă decât cea în care se eșalonează creșterea vârstei de pensionare.

”În realitate, nici pentru majoritatea generațiilor vizate formal de norma tranzitorie nu se poate vorbi despre o etapizare efectivă, ci doar despre una declarativă. Vârsta de pensionare crește ex abrupto cu perioade considerabile, în unele cazuri cu 10, 11 sau chiar 12 ani.
Dacă se adaugă și creșterile deja aplicate prin Legea nr. 282/2023, caracterul profund neconstituțional al noii reglementări devine evident. Toate cele 11 generații de magistrați vizate de art. V alin. (5) din Lege aveau deja o vârstă de pensionare majorată potrivit legii menționate, iar noua intervenție le aduce o suplimentară și bruscă creștere, de amploare considerabilă.

Astfel, de exemplu:

⦁ pentru magistrații cu 14 ani vechime, vârsta de pensionare se majorează brusc cu încă 12 ani și 8 luni (rezultând o creștere totală, în nici 2 ani, de 17 ani față de cadrul normativ inițial);
⦁ pentru cei cu 15 ani vechime, vârsta se mărește cu 11 ani și 6 luni (în total, o creștere de 15 ani și 6 luni);
⦁ pentru cei cu 16 ani vechime, se adaugă 10 ani și 4 luni (în total, 14 ani peste prevederile inițiale);
⦁ pentru cei cu 17 ani vechime, creșterea este de 9 ani și 2 luni (în total, 12 ani și 6 luni peste cadrul normativ de la momentul intrării în profesie) ș.a.m.d.”

3. Încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 din Constituție. Modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu în funcție de indicele de inflație (…)

”Totodată, sunt nesocotite dispozițiile din deciziile Curții Constituționale (spre exemplu, decizia nr. 900/2020 și 467/2023) și cele ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea din 5 iunie 2025, pronunțată în cauza C-762/2023) în care se statuează, cu valoare de principiu, faptul că pensia magistraților trebuie să fie stabilită într-un cuantum cât mai aproape de ultimul salariul.

Prin urmare, elementul de raportare este reprezentat de valoarea ultimului salariu înainte de pensionare. Or, prin stabilirea actualizării pensie în raport de indicele de inflație, soluția normativă se îndepărtează atât de la reperul statuat în mod constant în jurispudența instanței de contencios constituțional și a instanței europene, cât și de la cuantumul avut în vedere în fundamentarea acestor decizii”, se arată în draftul de sesizare.

4. Încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind principiul egalității în drepturi

5. Încălcarea dispozițiilor art. 124 din Constituție privind independența justiției coroborat cu art. 147 alin. (2) și art.148 (2) și (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale

6. Încălcarea principiului neretroactivității prevăzut de art. 15 alin. (2) prin raportare la art. 124 alin. (3) și la art. 1 alin. (5) din Constituție”, se arată în draftul de sesizare consultat de G4Media.ro.

ARTICOLUL INIȚIAL: 

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat, luni, că proiectul privind reforma pensiilor magistraţilor are şanse să îşi menţină constituţionalitatea, dacă intră în examinarea CCR, subliniind că „magistraţii nu sunt nişte duşmani ai poporului” şi că are speranţa că nu se va ajunge la un „război social”.

„Cred că are şanse de a se menţine constituţionalitatea sa. Examenul de constituţionalitate îl va realiza Curtea Constituţională”, a spus Marinescu, la Parlament.

El a precizat că proiectul respectă nişte repere de constituţionalitate, acestea fiind proporţionalitate între indemnizaţie şi pensia de serviciu, existenţa unei etapizări care să asigure o predictibilitate pentru fiecare generaţie de magistraţi şi condiţia ca magistraţii care sunt pensionabili în momentul de faţă rămân sub legea actuală.

Întrebat în legătură cu faptul că CSM a transmis că nu este de acord cu acest proiect şi de ce nu s-a încercat modificarea lui, Radu Marinescu a spus că au fost discuţii inclusiv cu reprezentanţii magistraţilor, iar preşedintele a moderat una dintre aceste întâlniri.

Guvernul şi-a asumat, luni, răspunderea în Parlament pentru cele cinci proiecte din pachetul doi de reformă, din care face parte şi proiectul pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Ce prevede noua lege 

Vechimea în muncă necesară pensionării magistraților va crește de la 25 de ani la 35 ani, așa cum este și pentru ceilalți cetățeni, iar cuantumul pensiei acestora din ultima remunerație netă va scădea de la 100% până la 70%. Prin reforma pensiilor de serviciu acordate acestora, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani, potrivit modificărilor legislative prezentate luni de către Guvern în Parlament.

Vezi aici proiectul de lege integral 

„Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani, la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net, pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau constituţiei”, a declarat luni, în Parlament, premierul Ilie Bolojan, citat de Digi24.

Magistrații au declanșat proteste în toată țara

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat vineri că judecătoriile și tribunalele din țară se alătură protestelor anunțate deja de curțile de apel – precum și de procurorii din parchete – împotriva intenției Guvernului de a modifica legea privind pensiile de serviciu, relatează Radio Europa Liberă.

CSM spune că decizia a fost luată de fiecare instanță în parte, în adunări generale ale judecătorilor care au avut loc în perioada 26-27 august 2025

În urma acestora, „tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel”.

E vorba, mai exact, de suspendarea judecării celor mai multe dosare aflate pe rolul acestor instanțe – cu excepția cauzelor urgente, precum propunerile de arestare preventivă sau ordinele de protecție.

În numele judecătoriilor și tribunalelor, CSM spune că judecătorii cer „retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.