G4Media.ro

Şapte ani pe Lună: Modulul de aselenizare chinez Chang’e 3 continuă să…

Şapte ani pe Lună: Modulul de aselenizare chinez Chang’e 3 continuă să transmită date spre Pământ

China dispune de două module de aselenizare ce continuă să opereze din emisfera vizibilă cât şi de pe faţa nevăzută a Lunii, conform unui comunicat al Administraţiei Spaţiale Naţionale a Chinei, transmite miercuri Space.com.

Misiunea selenară Chang’e 3, ce include un modul de aselenizare şi un mic rover, a coborât în regiunea denumită Mare Imbrium în decembrie 2013, ocazie cu care China devenea cea de-a treia ţară care a reuşit o aselenizare controlată.

Deşi roverul ce făcea parte din misiune a încetat să funcţioneze după 31 de luni pe suprafaţa selenară, modulul de aselenizare este încă operaţional, la peste 2.400 de zile după ce şi-a început misiunea.

Unul dintre instrumentele de la bordul modulului de aselenizare continuă de asemenea să funcţioneze – este vorba despre telescopul LUT (Lunar Ultraviolet Telescope), conform lui Jing Wang, reprezentant al Observatoarelor Astronomice Naţionale de la Bejing. Acest instrument cu funcţionare automată a monitorizat stele variabile de pe Lună şi a transmis chiar şi o imagine a galaxiei M101.

Grupuri de radioamatori au confirmat, de asemenea, faptul că sonda de aselenizare Chang’e 3 continuă să funcţioneze pentru că detectează periodic semnalele transmise de aceasta. Sonda, care dispune de baterii solare, operează în perioada zilelor selenare (care durează aproximativ 14 zile terestre) şi comunică cu staţiile de radiorecepţie din China de la Kashi (nord-vest) şi respectiv de la Jiamusi (nord-est). În timpul recilor şi lungilor nopţi selenare, temperatura sondei este menţinută de o unitate de încălzire cu radioizotopi.

Roverul selenar, denumit Yutu („iepurele de jad” în limba chineză), şi-a pierdut abilitatea de a se deplasa în ianuarie 2014 – aproape de încheierea celei de-a doua zile selenare a misiunii – după ce a străbătut 114 metri pe suprafaţa Lunii. Agenţia de presă chineză Xinhua raporta atunci că Yutu „s-a confruntat cu o defecţiune mecanică a sistemului de control” din cauza „mediului complicat de la suprafaţa Lunii”.

Misiunea lui Yutu trebuia să dureze doar 3 luni, dar roverul a continuat să opereze chiar dacă nu se mai deplasa până la jumătatea anului 2016, stabilind un nou record de funcţionare pe Lună pentru un rover automat.

Chiar şi după ce a încetat să funcţioneze, Yutu continuă să-şi aducă contribuţia pentru ştiinţă, noi rezultate continuând să fie publicate din datele adunate de rover. Cercetători de la Universitatea chineză de Geoştiinţe şi de la alte institute au descoperit recent dovada existenţei a trei straturi relativ tinere de bazalt, o rocă vulcanică, în locul de aselenizare al modulului Chang’e 3, rezultate publicate la 17 august în jurnalul Geophysical Research Letters.

Studii anterioare sugerau că această regiune s-a format după o singură scurgere a unui strat gros de lavă. Descoperirea a fost făcută posibilă de datele obţinute de radarul capabil să penetreze solul cu care este dotat Yutu, care identifică semnalele reflectate de pulsuri electromagnetice pentru a afla cum arată subsolul selenar.

Între timp, pe faţa nevăzută a Lunii, misiunea Chang’e 4 – succesoarea lui Chang’e 3 – se află în cea de-a 22 zi selenară, care a început la 11 septembrie.

La fel ca şi Chang’e 3, misiunea Chang’e 4 include un modul de asolizare şi un rover botezat Yutu 2. După ce s-a aflat în hibernare în perioada nopţii selenare, când panourile sale solare nu primeau energie, roverul Yutu 2 s-a trezit şi şi-a reluat activitatea la 11 septembrie ora 03:54 GMT, fiind urmat de modulul de aselenizare care s-a trezit la ora 21:15 GMT în aceeaşi zi.

Yutu 2, care s-a deplasat 519,29 metri în interiorul vastului crater Von Kármán, va continua să înainteze în direcţia nord-vest faţă de locul unde se află modulul de aselenizare, spre o zonă cu roci bazaltice ce prezintă interes pentru cercetători.

Modulul de aselenizare Chang’e 4 a fost produs iniţial ca rezervă pentru Chang’e 3 şi a realizat prima aselenizare controlată pe faţa întunecată a Lunii în ianuarie 2019.

O echipă de la Institutul de Cercetări Aeronautice din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe a determinat vârsta craterului Finsen, aflat în apropiere, la aproximativ 3,5 miliarde de ani. Echipa a folosit datele transmise de misiunea Chang’e 2 – o sondă orbitală care a înconjurat Luna timp de 8 luni, între 2010 şi 2011, pentru a observa craterele, precum şi de la radarul cu care era dotat roverul Yutu 2, pentru a analiza depozitele de regolit din craterul Von Kármán şi pentru a-i calcula vârsta.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Am crezut ca e caruta lui Decebal.
    Dar nu.

  2. „som thin’ wong”..
    „som thin’ wong”..
    […]
    „som thin’ wong”..

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.