G4Media.ro

RAPORT Consiliul Europei: Autoritățile își mențin poziția conform căreia aromânii nu aparțin…

Sursa Foto: maghiaromania.wordpress.com

RAPORT Consiliul Europei: Autoritățile își mențin poziția conform căreia aromânii nu aparțin unei alte etnii decât cea română și că aromâna este doar un dialect al limbii române / Ce spune raportul despre ”declarațiile antițigănești”, despre minoritățile maghiară și germană

Aromânii nu își văd recunoscute drepturile în România. Într-un raport publicat astăzi, marți 5 septembrie, Consiliul Europei laudă România pentru legislația privind limbile și reprezentarea politică a minorităților, dar critică aplicarea pe alocuri încă defectuoasă a legislației, precum critică și atitudinea generală față de romi și faptul că aromânii nu posedă încă statutul de minoritate recunoscută oficial.

Aromânii nu sunt singurii în această situație. Raportul-opinie (al cincilea de acest tip despre România) menționează și ceangăii, de asemenea nerecunoscuți ca minoritate aparte.

Raportul spune: «Autoritățile alocă resurse limitate pentru promovarea culturii aromâne ca „parte a patrimoniului cultural românesc”. Dar autoritățile își mențin poziția conform căreia aromânii nu aparțin unei alte etnii decât cea română și că aromâna este doar un dialect al limbii române.» Totuși, «reprezentanții aromânilor nu consideră suficient sprijinul acordat de autorități pentru „a păstra elementele esențiale ale identității lor, și anume limba, tradițiile, moștenirea culturală și religia”. Ei își exprimă dorința puternică de a fi recunoscuți ca minoritate națională, deoarece consideră că în sistemul românesc aceasta este singura modalitate de a atinge nivelul de protecție de care au nevoie.»

Mai este subliniat și antisemitismul latent din societatea română, precum și evenimentele care au declanșat dezbateri tensionate în legătură cu diferitele interpretări ale istoriei și utilizarea steagurilor și imnurilor (cu o privire spre tensiunile dintre români și secui).

Declarații “antițigăniste”

În chestiunea minorității rom, raportul lasă cu totul deoparte —sau ignoră — dezbaterile din spațiul public românesc în legătură cu tabuul folosirii, sau chiar cu cererea des formulată de abandonare definitivă a termenului de “țigan”, și constată că în România încă este prezent, chiar și în declarațiile politicienilor un perceptibil antigypsyism (tradus “antițigănism” în versiunea românească oficială a introducerii), documentul spunând că: — “Declarațiile antițigăniste, inclusiv ale politicienilor, și discursul online de incitare la ură au crescut în timpul pandemiei.”

Comitetul Consultativ al Consiliului Europei care a redactat raportul solicită așadar autorităților române “să adopte rapid un set cuprinzător, intersectorial de măsuri pentru combaterea antițigănismului, în strânsă consultare cu reprezentanții minorității romilor”.

În același timp, se constată că “România prezintă încă o rată ridicată de căsătorii ale minorilor, care au loc în principal în comunitățile rurale de romi. Observatorii critică reticența generală a autorităților de a interveni în cazuri de presupusă căsătorie forțată sau violență sexuală, întrucât actele de violență comise împotriva fetelor rome sunt în mod obișnuit atribuite „practicilor culturale” specifice comunităților lor și ignorate din acest motiv.”

Maghiari și germani

Mai sunt trecute în revistă și revendicările minorității maghiare și ale celei germane. Aflăm astfel că:

1. Reprezentanții minorității maghiare s-au plâns că nu au reușit să recupereze Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia și că alte zeci de cereri de retrocedare a clădirilor bisericii bisericilor romano-catolice, reformate și evanghelico-luterane au fost respinse.
2. Reprezentanții minorității germane au raportat, de asemenea, că multe cereri de retrocedare respinse de către Biserica Romano-Catolică și (germană) Evanghelică sunt încă pe rol în instanțe. Muzeul Național Brukenthal, care a fost retrocedat Bisericii Evanghelice din Sibiu în 2005, este de atunci administrat în comun de Ministerul Culturii și parohia din Sibiu pe baza unui acord care garantează paritatea în luarea deciziilor. În cursul anului 2022, acest acord urma să fie înlocuit cu o rezoluție guvernamentală. Pentru minoritatea germană este important să se mențină paritatea în gestionarea muzeului, așa cum s-a convenit în 2005.

Raportul este însă și foarte laudativ în multe cazuri. Astfel, se constată că reprezentanții lipovenilor din Delta Dunării și-au exprimat satisfacția că au putut participa la modificarea și redactarea noii legislații a pescuitului, activitate fundamentală pentru această comunitate de pescari rusofoni.

Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare

România, Bulgaria, Macedonia, țări până nu demult sărace, din marginea Europei, si-au cooptat sistematic principalele minorități in guvern, ceea ce a dus la diminuarea unor importante tensiuni.

Grecia, in schimb, sau Belgia, nici nu recunosc existența minorităților (francofonii în Flandra nu au niciun drept). Belgia si Grecia nu au semnat Carta Europeana a Limbilor Regionale și Minoritare a Consiliului Europei. Această cartă garantează un prag minim (20%) dincolo de care minoritățile statelor care au ratificat documentul au dreptul să-și folosească limba nu numai in public, dar chiar si in administrație și învățământ.

Lucru care poate părea surprinzător, doar 15 state din cele 27 ale Uniunii Europene au ratificat Carta. Unele, precum țările baltice sau Belgia nici măcar nu au semnat-o, iar în mod repetat Consiliul Europei chiar a anchetat in Belgia, tara care adăpostește principalele instituții europene, dar in care minoritatea francofonă din Flandra întâmpină probleme juridice si administrative în folosirea limbii franceze.

Vecinii Republicii Moldova, atât Ucraina, cât si România au ratificat carta, dar Moldova, dată fiind situația particulară a limbii ruse, nu a ratificat-o încă. România este tara care teoretic protejează cel mai mare număr de limbi minoritare și regionale. Ratificarea Cartei nu înseamnă însă că in mod automat tara respectivă este gata sa îi aplice prevederile. S-a văzut în cazul Ucrainei. Nu exista modalitate de constrângere in caz de nerespectare a Cartei.

La fel, Slovacia a interzis prin lege folosirea limbii maghiare in administrație. Aceeași lege cere ca limba slovacă sa fie folosită in prioritate in toate spațiile publice. Cei care nu respecta legea pot primi o amenda de pana la 5.000 de euro. Legea slovacă a dus la tensiuni diplomatice între Budapesta și Bratislava.

Franța a semnat carta dar nu a ratificat-o. In afară de Belgia, 6 alte țări membre ale Uniunii Europene au refuzat să semneze Carta. Este vorba de Irlanda, Bulgaria, cele trei țări baltice (din pricina limbii ruse, ca și Moldova) și Grecia, Grecia fiind un caz aparte, în măsura în care nici măcar nu recunoaște existența minorităților naționale, ci doar a celor religioase.

Notă: Jurnalistul și scriitorul Dan Alexe este corespondentul G4Media.ro la Bruxelles

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

2 comentarii

  1. Asta cu folosirea termenului de „țigan” este o prostie! De ce numai România, sa renunte la asta, din moment ce, etimologic vorbind, multe alte națiuni, folosesc termeni identici! Deci, termenul „țigan” şi derivatele sale, vor fi folosite mult si bine!
    Iar, in relația cu ungurii, nici o concesie! Nu merita mai mult! Au dovedit ca urăsc românii si sustin terorismul Rusiei!